de Simona Soare Ghișea şi Daniel Şuta

Poluarea aerului reprezintă un factor de risc pentru orbire ca urmare a degenerescenței maculare legate de vârstă (DMLV), o boală oculară, care afectează regiunea centrală a retinei. Acest fenomen este des întâlnit la persoane de peste 50 de ani din țările cu venituri ridicate. Studiile științifice susțin că efectele dăunătoare provocate de poluarea aerului există chiar și în contextul expunerii relativ scăzute la noxe. Potrivit statisticilor, peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu DMLV. Cum contribuie poluarea la agravarea bolilor oculare, dar și ce metode există pentru menținerea sănătății ochilor, aflați de la profesorul universitar doctor Adriana Stănilă, medic primar oftalmolog și fondatoarea Clinicii Ofta Total din Sibiu.

„Diagnosticul de certitudine este pus de explorarea Angio OCT”

- Care sunt cauzele apariției degenerescenței maculare?

- Acestea sunt incerte. Fenomenele involutive referitoare la înaintarea în vârstă par să afecteze la unele persoane regiunea maculară. Factorul genetic joacă, de asemenea, un rol important.

- Care sunt simptomele acestei afecțiuni și cum se poate diagnostica?

- Simptomele DMLV sunt scăderea vederii uni sau bilateral, scotomul central (o pată în centrul vederii), precum și metamorfopsiile (perceperea distorsionată a imaginilor, constând în modificări ale liniilor și formelor). Diagnosticul se pune prin examinarea fundului de ochi de către specialistul oftalmolog. Diagnosticul de certitudine este pus de explorarea Angio OCT, adică tomografia în coerența optică (OCT) completată cu vizualizarea vaselor retiniene.

„Orice lucru care produce fum este un factor de risc”

- Cât de periculoasă este poluarea în declanșarea acestei afecțiuni?

- Cercetările științifice susțin că ochii au un flux deosebit de mare de sânge, o vascularizație bogată, ceea ce îi poate face foarte vulnerabili la daunele provocate de particulele poluante minuscule. Aceste particule sunt respirate și apoi pătrund în sânge și în tot corpul, inclusiv în retină, în zona centrală, maculară, ducând la deteriorarea acesteia.

- La ce nivel de poluare și pentru ce perioadă de timp considerați că ar trebui să fie expusă o persoană, astfel încât să îi fie afectată vederea?

- Nu se cunosc date statistice în acest sens. Cercetătorii au descoperit că persoanele expuse la o cantitate suplimentară de un microgram pe metru cub (µg/m3) de particule poluante aveau un risc cu 8% mai mare de DMLV. Un studiu efectuat în Anglia arată că nivelul mediu de particule poluante din Marea Britanie este de 10µg/m3, ceea ce este relativ scăzut în comparație cu multe alte țări. Cercetătorii au luat în considerare și alți factori care ar putea influența dezvoltarea DMLV, în special vârsta, fumatul și obezitatea. Datele utilizate despre poluarea aerului s-au referit la poluarea externă, dar profesorul Paul Foster, de la University College London, Marea Britanie, a spus că nivelurile din interiorul locuințelor ar putea fi importante. Potrivit acestuia, orice lucru care produce fum este susceptibil să conducă la poluare, fiind un factor de risc. Un studiu recent a constatat că arderea lemnelor triplează nivelul particulelor nocive de poluare din interiorul caselor!

DMLV, un proces lent progresiv

- Vederea persoanelor care suferă de DMLV este afectată ireversibil?

- Această boală este un proces degenerativ ireversibil și lent progresiv, legat de înaintarea în vârstă.

- Ce alte afecțiuni oculare pot fi asociate cu poluarea?

- Alte afecțiuni oculare legate de poluare sunt sindromul de ochi uscat evaporativ, cataracta și glaucomul. Sindromul de ochi uscat evaporativ, secundar poluării, este asociat cu expunerea la radiații ultraviolete, activitatea în fața ecranelor, consumul insuficient de lichide, „ochiul urban”. Se pare că glaucomul și cataracta sunt influențate de poluare, secundar afectării suprafeței oculare. Pierderea imunității și implicarea citokinelor proinflamatorii sunt suspectate că joacă un rol în afectarea suprafeței oculare. Mecanismele detaliate prin care aerul poluat interferează cu filmul lacrimal, corneea și conjunctiva rămân încă neclare.

„Suprafața oculară este protejată cu coliruri lubrifiante”

- Persoanele care trăiesc în zone mai puțin poluate, precum zonele de munte, au o vedere mai sănătoasă față de cele care locuiesc în marile orașe?

- Da, putem spune că ele au o suprafață oculară mai sănătoasă, implicit o calitate a vederii mai bună.

- Ce soluții există pentru cei care trăiesc în zone poluate, astfel încât să poată fi diminuate efectele nocive asupra vederii?

- Ar trebui să existe metode standardizate de evaluare a poluării. Sănătatea ochilor se poate menține prin evitarea factorilor poluanți asupra suprafeței oculare. În cazul în care expunerea la factorii poluanți este inevitabilă, trebuie luate măsuri de protecție, în special la persoanele cu risc crescut: alergice, cu afecțiuni rinosinusale, atopice. Se recomandă administrarea de suplimente nutritive antioxidante (trata- ment sistemic) și administrarea locală, rațională, pe suprafața oculară, de coliruri lubrifiante, lacrimi artificiale bogate în lipozomi, antiinflamatorii, antiseptice, antialergice, cu protecție UV. Ochelarii de soare au, de asemenea, rolul de a proteja suprafața oculară.

„Se pare că poluarea acţionează asupra vederii prin particulele poluante din sânge, care se concentrează în regiunea centrală a vederii, fiind un factor de risc al DMLV“

„În cazul în care expunerea la poluare este inevitabilă, trebuie luate măsuri de protecție, în special la persoanele cu risc crescut: alergice, cu afecțiuni rinosinusale, atopice“

Sunt recomandate alimentele bogate în luteină şi zeaxantină

- Ce alimente ar trebui să consumăm cu predilecție pentru a ne menține sănătatea oculară?

- Sănătatea oculară poate fi influențată de dietă. Consumul adecvat de lichide, de fructe și legume bogate în vitamine, luteină, zeaxantină, mezo-zeaxantină, dar și evitarea consumului exagerat de alcool, cafea și energizante, pot influența pozitiv sănătatea ochilor. Cele mai bune surse de luteină şi zeaxantină sunt plantele cu frunze verzi, legumele de culoare galbenă şi gălbenuşul. Deşi sursele de luteină sunt mai variate, zeaxantina este mai greu de găsit. Gălbenuşul şi porumbul conțin cei doi antioxidanţi în cantitate mare (85% din totalul de carotenoizi). Cele mai bune surse de luteină sunt porumbul (60% din totalul de carotenoizi), gălbenuşul, spanacul, varza kale, broccoli, prazul, dovlecelul, dovleacul, kiwi, strugurii. Piperul portocaliu (37% din totalul de carotenoizi), gălbenuşul, porumbul și portocalele reprezintă cele mai bune surse de zeaxantină. Mezo-zeaxantina se găsește în alimente ca somonul și creveții. Nu trebuie să uităm că o calitate bună a vederii duce și la o calitate bună a vieții!