Main menu

header

862 12 1de Simona Soare Ghișea şi Claudia Mîţoi

Numită popular și boala ficatului gras, steatoza hepatică este o afecțiune tot mai răspândită. Circa 30% dintre oameni suferă din cauza acestei probleme de sănătate, care presupune acumularea de grăsimi la nivelul ficatului. În ce constă regimul alimentar recomandat în prevenirea și tratarea steatozei hepatice, aflați de la Alexandra Ștefan, specialist în nutriție clinică și comunitară în cadrul Life Medical Nutrition din Râmnicu Vâlcea (This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.).

„Hipotiroidismul și hipertensiunea arterială sunt printre factorii de risc”

- Ce este steatoza hepatică?

- Steatoza hepatică este definită ca o acumulare excesivă de grăsimi (trigliceride) la nivelul hepatocitului (celulei hepatice). Pentru a fi diagnosticată, este nevoie de o acumulare de grăsime intrahepatică de cel puțin 5% din masa totală a ficatului. Steatoza hepatică poate fi de două feluri: alcoolică și nonalcoolică. Cea alcoolică este determinată de consumul zilnic a peste 20 ml alcool pur în cazul femeilor, respectiv 30 ml alcool pur în cazul bărbaților.

- Care sunt factorii de risc pentru steatoza hepatică?

- S-a observat că steatoza hepatică este mai întâlnită în rândul persoanelor cu vârste înaintate, ceea ce înseamnă că vârsta reprezintă un factor de risc. Totodată, se întâlnește foarte frecvent la pacienții supraponderali, cu depozite de grăsime la nivelul abdomenului (așa-zisa centură abdominală, din cauza căreia se plâng inclusiv persoanele care au trecut printr-o intervenție chirurgicală bariatrică). Steatoza hepatică mai este corelată cu o serie de probleme de sănătate, cum ar fi colesterolul crescut, dislipidemia (profilul lipidic alterat), diabetul, sindromul metabolic sau alte tulburări metabolice, hipertensiunea arterială, hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice, infecția cu virusul hepatic B sau C, virusul HIV, sindromul Refsum (o afecțiune ereditară a metabolismului grăsimilor).

„Pacienții au o stare generală alterată”

- Cum se manifestă afecțiunea?

- De cele mai multe ori, pacienții pot să nu prezinte simptome în stadiile incipiente ale bolii. Simptomele debutează cu senzație de oboseală, slăbiciune și moleșeală. Pacienții sunt apatici, au o stare generală alterată, dureri abdominale însoțite de un disconfort în partea superioară, o senzație de încărcare continuă a abdomenului, edem abdominal și edem la nivelul picioarelor. De asemenea, la aceste persoane, poate fi întâlnită pierderea în greutate, însoțită de grețuri și scăderea apetitului. În cadrul steatozei hepatice alcoolice, pacientul se poate confrunta și cu pierderea masei musculare, cardiomiopatie (o afecțiune a mușchiului cardiac, care face ca inima să pompeze cu dificultate sânge către restul corpului), pancreatită, neuropatie periferică, hepatomegalie (ficatul mărit).

- Cum poate fi tratată boala ficatului gras?

- În cazul pacienților cu steatoză hepatică nonalcoolică ușoară, este suficientă respectarea unei diete sărace în grăsimi și dulciuri. De asemenea, este importantă scăderea în greutate. Cel mai bun tratament presupune o dietă hipocalorică și exercițiu fizic regulat. Pierderea în greutate normalizează conținutul de grăsimi din ficat, la persoanele supraponderale sau obeze. În plus, aceasta conduce la normalizarea analizelor de laborator. Dacă steatoza hepatică este avansată și avem complicații, cum ar fi ciroza, medicul poate recomanda schimbarea stilului de viață, tratament medicamentos, intervenție chirurgicală.

„Mesele și gustările ar trebui să fie diversificate”

862 12 2- În ce constă regimul alimentar?

- Regimul trebuie să fie bogat în acizi monosaturați ca în cazul dietei mediteraneene. Recomand consumul de fructe și legume proaspete, pentru a scădea nivelul seric al grăsimilor. Pentru a crește aportul de fibre, alegeți cerealele integrale cu un indice glicemic scăzut, care sunt o sursă excelentă de carbohidrați. Sunt indicate carnea de pește, de pasăre (crescută în gospodăria proprie), brânzeturile cu o cantitate de grăsime de maximum 30%, leguminoasele (mazăre, fasole). Uleiul de măsline și uleiul de pește reprezintă grăsimi sănătoase, ce contribuie la scăderea nivelului seric al trigliceridelor.

- Cum arată un exemplu de meniu recomandat în steatoza hepatică?

- Mesele și gustările ar trebui să fie diversificate și să conțină toți nutrienții necesari. La micul dejun, puteți mânca o omletă dintr-un ou și albușul unui alt ou, pregătită într-o tigaie, fără ulei. La gustare, alegeți un măr, o banană sau o piersică. Ciorba de găină (un bol) poate fi una dintre alegerile ideale pentru masa de prânz. La gustare, mizați pe două rondele de orez integral. Cina va consta în 150 g somon la grătar cu salată verde.

„Este indicat să se renunțe la prăjeli și la zahăr”

- Ce alimente trebuie evitate?

- Este indicat să se renunțe la prăjeli (indiferent că vorbim despre legume sau carne), dar și la zahăr. Se poate folosi ștevia, aceasta fiind cel mai recomandat îndulcitor în boala ficatului gras. Dacă ați fost diagnosticați cu steatoză hepatică, veți evita carnea de porc împănată cu grăsime, carnea de oaie, cârnații și micii, chiar dacă alimentele respective nu sunt prăjite. Nu este necesar să eliminați carnea de porc pregătită dietetic. Alegeți să consumați, din când în când, cotlet de porc. Renunțați la mâncărurile procesate, cum ar fi chipsurile, bomboanele, napolitanele, biscuiții și semipreparatele, inclusiv conservele de carne. Mezelurile trebuie evitate, acestea fiind pline de chimicale, arome, conservanți, nitriți sau potențiatori de arome. De asemenea, băuturile carbogazoase (sucuri, siropuri, băuturi energizante) și alcoolul pot agrava boala. Totuși, un pahar cu vin roșu sec poate fi consumat zilnic, în cazul în care nu vorbim despre steatoza hepatică alcoolică, unde alcoolul este o contraindicație clară, chiar și în cantități reduse.

- Cât de importante sunt exercițiile fizice în această afecțiune?

- Recomand practicarea unui sport de cel puțin trei-patru ori pe săptămână. Dacă sunt realizate corect, exercițiile de tip aerobic reprezintă o infuzie de oxigen la nivel tisular (privitor la țesuturile organismului). Aceste exerciții intensifică arderile la nivel cardiac, cerebral și pulmonar. Mersul pe jos într-un ritm mai alert, banda de alergare, mersul pe bicicletă, înotul, toate acestea sunt indicate în steatoza hepatică.

„Fructele și legumele în stare crudă nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic al pacienților cu steatoză hepatică“

„Silimarina stimulează producţia de noi hepatocite“

- Ce suplimente alimentare sunt recomandate?

- Eu recomand silimarina, care se află în topul remediilor medicinale la nivel mondial. Eficiența sa se datorează principiilor bioflavonoidice, acțiunii antioxidante, detoxifiante și hepatoprotectoare. Totodată, silimarina îmbunătățește sinteza proteică la nivel hepatic și stimulează producția de noi hepatocite. Recomand extractul standardizat de silimarină 150 mg. Se va administra un comprimat de trei ori pe zi, timp de trei luni, după care se vor efectua din nou analize medicale.

- La ce complicații poate să conducă steatoza hepatică?

- Trebuie să reținem că steatoza hepatică este un proces degradant progresiv, astfel încât este reversibil până la un anumit punct. Netratată, boala evoluează. În timp, fibrozele de la nivelul ficatului duc la instalarea cirozei. În plus, incapacitatea ficatului de a funcționa în mod normal și de a-și îndeplini funcțiile provoacă insuficiență hepatică, fiind nevoie de transplant de ficat. Trebuie luate în calcul și complicațiile cardiovasculare, steatoza hepatică reprezentând un factor de risc pentru infarctul miocardic.