de Ștefania Băcanu şi Adrian Barna
Colonul iritabil este semnul unei sănătăți precare a intestinelor, din cauza acumulării de toxine și reziduuri la nivelul acestora. Simptomatologia este diferită, în funcție de tipul afecțiunii, dar și de alimentația și de stilul de viață al pacientului. Adelina Popescu (medalion), medic specialist gastroenterolog la clini- ca DigestMed, ne-a vorbit despre această boală des întâlnită la orice vârstă, dar care poate fi controlată dacă este diagnosticată la timp și corect.
„Se întâlnește la circa 10%-20% din populația globului”
- În primul rând, ce este colonul și ce funcții îndeplinește?
- Colonul sau intestinul gros este ultima parte a tubului digestiv, cu o lungime medie de circa 1,5 m și are trei funcții importante: absorbția apei și a electroliților, producerea și absorbția vitaminelor și forma- rea și propulsia fecalelor către rect pentru eliminare. Atunci când resturile nedigerabile ajung în colon, majoritatea nutrienților și 90% din apă au fost deja absorbite în intestinul subțire.
- Ce reprezintă sindromul de colon iritabil?
- Sindromul de colon iritabil este o afecțiune intestinală funcțională cronică ce se manifestă prin durere abdominală, balonare, diaree sau constipație. Este cea mai frecventă tulburare digestivă întâlnită, fiind a doua cauză de absenteism de la muncă din lume. Se întâlnește la circa 10%-20% din populația globului și, de multe ori, controlul simptomatologiei poate reprezenta o provocare pentru medici.
„Apar durerea abdominală, balonarea, diareea”
- De ce apare, care sunt cauzele?
- Există multiple cauze sau factori de risc care duc la apariția intestinului iritabil. Consumul frecvent de antibiotice sau antiinflamatoare, infecțiile intestinale virale sau bacteriene, alergiile alimentare, tulburările anxios-depresive, factori genetici și, nu în ultimul rând, disfuncția axului creier-intestin. În general, alterarea axului creier-intestin este acceptată ca fiind principalul mecanism ce stă la baza apariției sindromului de intestin iritabil. La nivelul tubului digestiv există al doilea creier, denumit sistemul nervos enteric și când sunt dezechilibre la acest nivel, apar hipersensibilitatea viscerală și alterarea motilității gastrointestinale. Hipersensibilitatea viscerală este o percepție exagerată a mișcărilor și gazelor intestinale, pacientul asociind frecvent tulburări anxios-depresive. Alte mecanisme implicate în producerea sindromului de intestin iritabil sunt dezechilibrul florei bacteriene colonice, în urma căruia se produce o fermentație excesivă, din care rezultă gaze ce destind colonul.
- Care sunt cele mai frecvente manifestări?
- Principalele manifestări în sindromul de colon iritabil sunt durerea abdominală, balonarea, diareea, constipația sau alternanța constipație-diaree. Un pacient poate asocia unul sau mai multe astfel de simptome și, în funcție de predominanța unuia sau altuia, sindromul de colon iritabil se poate clasifica în sindrom de intestin iritabil cu balonare, cu diaree, cu constipație și cu durere abdominală sau mixt. Alte simptome pot fi tenesmele rectale, defecația dificilă, senzația imperioasă de defecare și scaune cu mucus.
„Colonoscopia este indicată când pacientul are peste 45-50 de ani”
- Cum se stabilește diagnosticul?
- Diagnosticul sindromului de intestin iritabil se face pornind de la o anamneză atentă și completă a pacientului, însoțită de examinarea fizică și câteva investigații paraclinice. Durerea abdominală recurentă trebuie să fie prezentă în medie de cel puțin o dată pe săptămână în ultimele trei luni și să fie asociată cu defecația, schimbarea frecvenței și aspectului scaunului. Debutul simptomelor trebuie să fie cu cel puțin șase luni înaintea diagnosticului, încadrând intestinul iritabil într-o afecțiune cronică. Dacă nu există semne de alarmă, anemie, diaree cronică, sânge în scaun sau constipație brusc instalată, se pot recomanda analize uzuale de sânge și o ecografie abdominală pentru evaluare generală a organismului. Colonoscopia este indicată atunci când există vreunul dintre semnele de alarmă mai sus menționate sau când pacientul are o vârstă cu risc, adică peste 45-50 de ani.
- Putem preveni afecțiunea?
- Sindromul de colon iritabil este o afecțiune cronică, recurentă, frecvența episoadelor fiind asociată cu alimentația, medicația, factorii psihosociali, factorii genetici sau activitatea fizică. În declanșarea bolii sunt implicați de multe ori factorii psihosociali și genetici care nu pot fi preveniți. Se poate interveni, însă, asupra factorilor de mediu precum schimbarea alimentației, a medicației sau a condițiilor de stres. Folosirea probioticelor pe termen lung contribuie la prevenția episoadelor specifice sindromului de colon iritabil.
„În formele cu constipație trebuie consumate crudități și fibre naturale”
- Ce înseamnă schimbarea alimentației? Ce să eliminăm?
- Dieta trebuie să fie echilibrată, variată și individualizată, în funcție de predominanța simptomelor intestinului iritabil. În formele cu constipație trebuie consumate multe crudități și cereale care conțin fibre naturale insolubile. În cazurile cu diaree, trebuie excluse alimentele cu potențial laxativ: lapte, dulciuri, condimente, grăsimi, alcool, cafea, iar în formele cu balonare, se elimină produsele ce produc flatulență: fasole, ceapă, țelină, morcovi, stafide, banane, prune, covrigi etc.
- Dar sportul, mișcarea ajută?
- Activitatea fizică are un efect benefic, mai ales la cei cu constipație, pentru că stimulează motilitatea tubului digestiv și defecația.
„Nu se vindecă“
- Care sunt variantele de tratament și care este procentajul de vindecare completă?
- Sindromul de intestin iritabil nu se vindecă. El este o afecțiune funcțională cronică cu pusee de activitate și perioade de acalmie. Este benignă, nonorganică, care nu se transformă în nicio boală gravă, invalidantă. Tratamentul este doar simptomatic, contribuind la ameliorarea disconfortului abdominal și la reglarea tulburărilor de tranzit. Medicația recomandată trebuie să fie în funcție de tipul de afecțiunii, de factorii care declanșează boala: stres, alergeni alimentari, sedentarism, factori psiho-sociali, și de comorbități: anxietate, depresie. Antispasticele sunt utile în dure- rea abdominală și în balonări, fibrele sin- tetice și laxativele în constipație, antidiareicele în diaree și probioticele acţionează în toate formele de intestin iritabil.