Main menu

header

876 13 1de Ștefania Băcanu şi Claudia Mîţoi

Vi s-a întâmplat să aveți senzația că obiectele se mișcă în jurul dumneavoastră? Sau, poate, vi s-a părut că vă deplasați în stânga sau în dreapta fără voia dumneavoastră? Ei bine, cel mai probabil, suferiți de vertij. Monica Spânu (foto), medic specialist ORL, ne-a explicat în ce constă această afecțiune, care sunt cauzele și cât de severă este simptomatologia. De asemenea, a vorbit și despre variantele de tratament.

„Apare în cazul unor afecțiuni ale urechii interne sau ale sistemului nervos central”

- Ce este vertijul?

- Vertijul este o afecțiune reprezentată de iluzia de mișcare rotatorie în care pacientul are senzația că lucrurile se învârt în jurul său. Aceasta apare, în principal, în cazul unor afecțiuni ale urechii interne sau ale sistemului nervos central. Pacienţii acuză o deplasare în spațiu fie a obiectelor, fie a propriei persoane.

- Când și cum apare?

- Vertijul poate să apară brusc și să dureze de la câteva secunde până la câteva zile. Pentru unii pacienți cu vertij sever, simptomele pot fi constante mai multe zile și poate face dificilă desfășurarea activităților zilnice. De asemenea, simptomele pot varia în intensitate și pot include dificultăți în a sta în picioare și a merge, senzația de nesiguranță sau aceea că nu pot să mențină privirea în același punct pentru mai mult timp.

„Este însoțit frecvent de greață, vărsături, transpirații”

876 13 2- Care sunt principalele cauze ale aparitiei vertijului?

- În general, afecțiunile urechii interne se însoțesc de vertij. Țin de sfera ORL. Cele mai frecvente sunt: vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB), ce reprezintă aproape 40% dintre cazurile de pacienți cu vertij, boala Meniere și neuronita vestibulară. Vertijul paroxistic pozițional benign se manifestă prin crize repetitive de vertij rotator, de scurtă durată, câteva secunde, ce apar, în special, la mișcările capului, când ne întoarcem de pe o parte pe alta în pat, când ne întindem la orizontală, când ne uităm brusc în sus sau când ne aplecăm. Boala Meniere se manifestă prin triada vertij rotator, scădere de auz și tinitus. Pe lângă aceste simptome, pacientul mai prezintă și tulburări de echilibru, greață, vărsături. O criză de Meniere poate dura între 20 și 24 de ore. Neuronita vestibulară este caracterizată printr-o criză unică, severă de vertij rotator care durează câteva zile și este însoțită de tulburări de echilibru, greață, vărsături fără a fi afectat, în schimb, auzul. În ceea ce privește cauzele neurologice, acestea sunt provocate de leziuni ale sistemului nervos. Cele mai frecvente boli care determină sindrom vestibular central sunt accidentele vasculare cerebrale, tumorile cerebrale, traumatismele cerebrale, migrena, insuficiența vertebrobazilară. Mai putem aminti cauzele oftalmologice, cum ar fi viciile de refracție, cauzele cardiovasculare, metabolice și psihiatrice.

- Care sunt simptomele care însoțesc vertijul?

- În funcție de cauza vertijului, acesta se însoțește frecvent de: greață, vărsături, transpirații, hipoacuzie, acufene/tinitus, pierdere bruscă a echilibrului, tulburări de mers, cefalee, tulburări de vedere, panică etc.

„Tratamentul depinde de severitatea simptomatologiei”

876 13 3- Cum se stabilește diagnosticul?

- Un diagnostic complet și corect presupune o colaborare în echipă multidisciplinară între medicul ORL, neurologul, cardiologul și psihiatrul. Având în vedere nu- mărul mare de afecțiuni care pot determina vertij, medicul trebuie să obțină cât mai multe informații. De exemplu, durata vertijului este foarte important: vertij cu durată scurtă, de câteve secunde, declanșat de mișcările bruște ale capului sau crize cu durată de minute, repetitive, acompaniate de semne auditive sau vertij im- portant izolat cu durată de câteva zile. Modul de apariție, de exemplu, poziții particulare ale capului și ale corpului, momentul apariției, administrarea anumitor medicamente. Alte semne asociate: greață, vărsături, acuze auditive, cefalee, palpitații, tahicardie/brahicardie, tulburări vizuale. Acuzele pot fi episodice sau constante. De asemenea, sunt analizați factorii precipitanți - circumstanțele de la debutul bolii, dacă pacientul era în repaus, în activitate, în timpul unui efort fizic sau în somn. Factori care accentuează simptomele: agravare la mișcare, în ortostatism, la zgomot puternic, exercițiu fizic. Pentru cauzele din sfera ORL, avem mai multe teste pe care le putem efectua în Clinica Nova Explorări ORL. Începem cu examenul clinic ORL și continuăm cu o serie de teste în funcție de simptomele prezentate de pacient la primul consult: audiogramă, timpanogramă, otoemisiuni acustice, videonistagmografie, probe calorice cu aer/apă, scaun rotator, VHIT, posturografie dinamică computerizată, VEMP etc. Iar pentru cauze neurologice: consult neurologic, tomografie computerizată și imagistică prin rezonanță magnetică, angiografia IRM, ecografie Doppler de vase cervicale, electroencefalogramă și examen cardiologic, EKG, ecocardiografie, monitorizare Holter, pentru cauze cardiace.

- Când reprezintă o urgență medicală?

- Dacă este asociat cu dureri în piept, palpitații, dispnee, tulburări vizuale, pierdere de cunoștință, tulburări de vorbire, traumatism cranio-cerebral, scăderea forței musculare a membrelor, cefalee severă, scădere bruscă de auz, vertijul reprezintă o urgență medicală ce necesită adresare într-o unitate medicală de urgență.

- Cum se tratează?

- Tratamentul vertijului depinde de cauze și de severitatea simptomatologiei. În cazul VPPB, tratamentul se face fără medicamente, doar prin manevre de repoziționare otolitică (manuală sau mecanică cu ajutorul scaunului TRV - Epley, Semont, Lempert) iar la noi în clinică, în 95% dintre cazuri, este suficientă o singură manevră pentru vindecare. Pentru cei care suferă de boala Meniere, este nevoie de tratament medicamentos pentru criză, combinat cu ședințe de reeducare vestibulară. Din păcate, Boala Meniere nu poate fi vindecată și atunci e nevoie de un tratament medicamentos pentru a scădea intensitatea și frecvența de apariție a crizelor. Acest tratament poate dura și toată viața. Pentru neuronită vestibulară, tratamentul poate fi administrat între o lună și trei luni, și, de asemenea, trebuie combinat tratamentul medicamentos cu reeducarea vestibulară.

„Un diagnostic complet și corect presupune o colaborare în echipă multidisciplinară între medicul ORL, neurolog, cardiolog și psihiatru“

Pentru un diagnostic clar sunt necesare mai multe teste specifice, cum ar fi videonistagmografia

„Funcţia echilibrului se recuperează cu ajutorul reeducării vestibulare“

- Cum se recuperează funcția echilibrului?

- Reeducarea vestibulară reprezintă o componentă importantă a tratamentului și are ca scop recuperarea funcției echilibrului. Are rolul de a simetriza răspunsurile vestibulare, de a elimina dependența vizuală și de a normaliza reflexul vestibulo-ocular prin compensare nervoasă centrală, de a oferi dependența în desfășurarea activităților zilnice. Exercițiile se efectuează cu ajutorul platformei de posturografie dinamică computerizată, a pernelor de echilibru din spumă, a scaunului rotator, a benzii de alergare și a softurilor de realitate virtuală.