de Simona Soare Ghișea şi Silviu Ghering
Regimul alimentar indicat atât celor care suferă de COVID-19, cât și celor care au trecut prin infecția cu virusul SARS-CoV-2, este bogat în nutrienți care tonifică și întăresc organismul, stimulând capacitatea acestuia de regenerare și vindecare. Care sunt alimentele benefice în recuperare și ce conțin acestea, aflați de la dieteticianul Rudolf Schwerin din cadrul Spitalului Balneomedcenter din Râmnicu Vâlcea (www.balneomedcenter.ro).
Zincul și seleniul, minerale-cheie în lupta cu boala
- În ce constă regimul alimentar recomandat în COVID-19?
- Atunci când un individ se infectează cu un anumit virus, bacterie, parazit, activitatea sistemului imunitar este sporită. Această activitate este însoțită de o rată crescută a metabolismului, necesitând surse de energie, substraturi pentru biosinteză și molecule de reglare, care, în cele din urmă, sunt toate derivate din dietă. Mai multe vitamine (A, B6, B12, folat, C, D, E) și oligoelemente (zinc, cupru, seleniu, fier) au un rol-cheie în susținerea sistemului imunitar și în reducerea riscului de infecții. Alți nutrienți (vitamine, oligoelemente, aminoacizi și acizi grași) sunt esențiali în susținerea apărării antibacteriene și antivirale, dar zincul și seleniul reprezintă minerale deosebit de importante în acest sens.
Uleiul de ficat de cod, sursă excelentă de vitamina A
- Ce alimente trebuie să includă zilnic în alimentație o persoană care a trecut prin infecția cu SARS-CoV-2?
- În primul rând, ar trebui să includă surse naturale vegetale de vitamina A, cum ar fi legumele galbene sau de culoare verde-închis. Printre legumele și fructele bogate în vitamina A se numără morcovii, spanacul, pătrunjelul proaspăt, frunzele și inflorescențele de broccoli, dovleacul, castraveții cu coajă, cartofii dulci, ardeiul gras roșu, mazărea, roșiile, pepenele galben, caisele, mango, papaya, prunele și portocalele. Există și surse animale ce conțin vitamina A, cum ar fi laptele de vacă, ouăle, untul, brânza slabă, ficatul de vită. O altă sursă excelentă de vitamina A este uleiul de ficat de cod, însă trebuie să ținem minte că, dacă în dieta noastră săptămânală se regăsesc deseori cel puțin o parte dintre alimentele enumerate mai sus, e puțin probabil să avem nevoie de suplimente de vitamina A. Vitaminele B se găsesc în cantități mari în carnea de curcan și ton, în lapte, ouă și iaurt, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne asigurăm necesarul de tiamină, riboflavină, niacină, acid pantotenic, piridoxină, biotină, acid folic și cobalamină doar din produse animale. Cartofii, morcovii, fasolea păstăi, vinetele, mazărea, broccoli, ciupercile, varza creață, pepenele galben, zmeura, semințele de floarea-soarelui, alunele, nucile, germenii de grâu și cerealele integrale conțin, de asemenea, complexul de vitamine B. Totodată, puteți consuma zilnic două-trei alimente care abundă în vitamina E: semințe de floarea-soarelui, migdale, alune de pădure, germeni de grâu, mango, avocado, dovleac, broccoli, spanac, kiwi. Pentru adulți, doza zilnică recomandată este de 15 miligrame pe zi (22,5 UI).
Nivelul scăzut de fibre poate determina creșterea bacteriilor patogene
- Cei care s-au vindecat de COVID-19 se confruntă și cu disbioza intestinală (dezechilibru microbian care afectează tractul digestiv). Cât de eficient este regimul alimentar în acest sens?
- Persoanele care au trecut prin boală necesită și o îmbunătățire a microbiotei intestinale (flora intestinală), ce joacă un rol important în reglarea sistemului imunitar. Abordările dietetice pentru a obține o microbiotă sănătoasă pot aduce beneficii și sistemului imunitar.
- Mai exact, ce alimente bogate în prebiotice și probiotice ajută în recuperarea post-COVID?
- Prebioticele, adică forme complexe de zaharuri (fibre) sau de amidon nedigerabil care hrănesc și oferă condiții propice de dezvoltare a bacteriilor bune, se găsesc în cereale integrale, ceapă, usturoi, praz, anghinare, sparanghel, păpădie, banane, alge marine (Chlorella, Spirulină), fasole, băutură de cicoare și ovăz. Un consum ridicat de alimente prebiotice, mai ales dacă este introdus brusc, poate crește producerea de gaze (flatulență) și duce la balonare. Persoanele cu sensibilitate gastrointestinală, precum cele care au sindrom de colon iritabil, ar trebui să introducă aceste alimente în cantități mici și treptat, pentru a evalua mai întâi toleranța individuală. Dacă nu există o astfel de sensibilitate, este important să se crească aportul de fibre, deoarece o alimentație cu un nivel scăzut de fibre nu numai că reduce cantitatea de microbiom benefic, ci poate determina și creșterea bacteriilor patogene (prin scăderea pH-ului intestinal). Există și alimente care conțin probiotice, adică bacterii vii care refac flora intestinală. Acestea se găsesc în kefir, iaurt (de preferat nepasteurizat), legume murate, varză.
„Prânzul va fi bogat în proteine de bună calitate”
- Cum arată un meniu care grăbește refacerea organismului afectat?
- La micul dejun, pot fi consumate alimente care îmbunătățesc flora bacteriană, cum ar fi un kefir sau un iaurt de casă cu cereale integrale. La gustare, fructele care conțin multă vitamina C (portocale, clementine, lămâie) vor fi alegerea perfectă. Prânzul va fi bogat în proteine de bună calitate, de pildă, un pește la cuptor sau pe grătar, care abundă în vitamina B12, și o garnitură de broccoli și morcovi sotați. La gustarea de seară, puteți alege prune confiate, iar la cină, o ciorbă sau o supă cremă de legume, care poate conține morcovi, varză, conopidă, cartofi, ardei.
- Ce alimente ar trebui evitate?
- De regulă, produsele semipreparate, gustările și deserturile preambalate au un conținut ridicat de grăsimi saturate, zaharuri și sare. Verificați eticheta și încercați să alegeți variantele mai sănătoase, cu conținut scăzut de astfel de substanțe. Evitați băuturile îndulcite în favoarea unor cantități mari de apă. O metodă excelentă de a da aromă apei este adăugarea unor fructe sau legume (fructe de pădure, felii de lămâie, limetă, castravete). Alegeți sucurile naturale în defavoarea celor din comerț.
„Consumaţi alimente care abundă în hidraţi de carbon“
- După vindecarea de COVID-19, cum poate fi evitată acumularea de kilograme într-o perioadă foarte scurtă de timp?
- Este binevenită o creștere în greutate mai ales pentru un organism foarte slăbit. Dar pentru a nu ajunge din nou la obezitate, recomand respectarea celor trei mese principale ale zilei și două gustări. În prima parte a zilei, până în masa de prânz, consumați alimente sănătoase, bogate în hidrați de carbon (cartofi, pâine, orez, cereale integrale), în grăsimi (lactate, ouă), iar după prânz, legume (varză, conopidă, sfeclă roșie, conopidă, morcovi) și proteine din carne (pește, pui, curcan). Gătiți mâncarea cât mai dietetic, prin fierbere, la cuptor sau pe grătar.
- Ce alte sfaturi aveți pentru cititorii noștri care au trecut prin boală?
- Sistemul imunitar este destul de afectat, iar riscul de infecție cu alte bacterii crește semnificativ. Folosiți tocătoare separate pentru carne și pește și gătiți alimentele la temperatura recomandată. Păstrați produsele perisabile refrigerate sau congelate și urmăriți-le data de expirare. Spălați-vă mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, înainte de a prepara mâncarea. Asigurați-vă că cei mici vă urmează exemplul.