de Simona Soare Ghișea şi Flori Pintea
Constipaţia ocazională este foarte întâlnită. La unele persoane, însă, această problemă de sănătate se cronicizează. Constipația cronică se referă la dificultatea de evacuare a scaunelor, ce poate persista săptămâni sau luni. Cât de periculoasă este aceasta și cum poate fi tratată, ne spune doctorul Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă (www.doctorpacuraru.ro).
Este indusă și de consumul anumitor medicamente
- Care sunt cauzele apariției constipației cronice?
- Cea mai frecventă cauză este stilul de viață defectuos, cu diete hiperproteice și lipsite de fibre alimentare în cantitate corectă, hidratare insuficientă și sedentarism. Constipația poate fi secundară altor boli: diabet zaharat, hipotiroidie, boala Parkinson, leziuni cerebrale sau ale măduvei spinării, scleroză multiplă, depresie, anumite afecțiuni autoimune (sclerodermia, dermatomiozita). De asemenea, aceasta poate fi indusă de consumul anumitor medicamente: opiaceele folosite în tra- tamentul durerilor severe din cancer, anticolinergicele și antispasticele (Scobutil, No Spa), antidepresivele, antihipertensivele, mai ales blocantele de calciu (Amlodipină, Felodipină, Verapamil, Diltiazem), anticonvulsivantele, antiparkinsonienele, antiacidele pe bază de calciu sau aluminiu, suplimentele cu fier și calciu. Constipația poate fi un simptom reflex la o leziune abdominală produsă la distanță, ca în cazul bolii inflamatorii pelvine la femei, prostatitei la bărbați, ulcerului duodenal. Există însă și constipația primară sau constipația ca boală. Pacienții nu recunosc nici una dintre situațiile deja enumerate, dar prezintă ori o încetinire a tranzitului intestinal, ori tulburări de defecație. În acest tip de constipație, apar tulburarea activității musculaturii colonului și cea a inervației auto- nome a colonului.
„Uneori, pacienții relatează false episoade de diaree”
- Ce presupune diagnosticul?
- Vorbim despre constipație atunci când scaunele sunt mai rare de trei pe săptămână. Acestea sunt de consistență crescută sau chiar dură, fragmentate, defecația realizându-se cu efort sau cu durere. De asemenea, există o senzație de evacuare incompletă. În unele cazuri, pacienții ajută procesul defecației prin masarea abdomenului, pentru a ușura progresia bolului fecal, sau recurg la extracția manuală a acestuia. Deci, este în primul rând un diagnostic clinic. La explorări funcționale, se recurge doar când medicul suspectează o boală organică drept cauză a constipației. În acest sens, cea mai utilă metodă de explorare este colonoscopia.
- Care sunt simptomele constipației cronice?
- Pacienții pot relata episoade de durere abdominală sau senzație de greutate abdominală și balonare, localizate mai ales în abdomenul superior, stânga - dreapta, dureri anale care pot fi sau nu în relație cu defecația. Uneori, pacienții relatează false episoade de diaree, precedate de emisia unor scaune dure. Ei pot acuza episoade frecvente de cefalee, stări de oboseală, miros neplăcut al respirației.
„Laxativeleși purgativele se administrează pe perioade scurte”
- Cum poate fi tratată constipația cronică?
- Tratamentul presupune ajustări în stilul de viață. Este de preferat ca tratamentul medicamentos să fie administrat numai la indicația medicului de familie, internist sau gastroenterolog, după stabilirea tipului de constipație. Medicația alopată include laxative și purgative, medicamente ce stimulează contracția intestinală (prokinetice) sau medicație antispastică (relaxează musculatura intestinală în constipația spastică dureroasă). Consumul prelungit de laxative și purgative poate conduce la leziuni ale mucoasei intestinale. Acestea se administrează pe perioade scurte și diferențiat, doar în urma unui consult medical.
„Hidrocolonoterapia alterează mucusul intestinal”
- Ce remedii naturiste sunt utile?
- Suplimentele pe bază de fibre, mai ales psyllium, se pot administra zilnic, la fel și probioticele. Constipația cronică (și nu numai) determină acumularea de reziduuri fecale în cantități impresionante la nivelul pereților colonului, aderente și restante, în cea mai mare parte și după normalizarea tranzitului intestinal sub tratament. Înainte de a iniția un tratament medicamentos, este indicat să se recurgă la clisme evacuatorii zilnice, timp de o săptămână, efectuate la domiciliu sau într-un cabinet medical. Clismele se vor asocia cu un masaj viguros al abdomenului cât timp pacientul reține apa de clismă. Practic, clismele reprezintă și o metodă foarte eficientă de detoxifiere, necesară acestor pacienți cronici, intoxicați cu propriile reziduuri metabolice. Nu recomand hidrocolonoterapia, care alterează semnificativ mucusul intestinal și poate afecta epiteliul intestinal.
„Hernia inghinală, una dintre complicații”
- La ce complicații poate conduce constipația cronică?
- Acestea țin de o stare de intoxicație cronică a organismului prin imposibilitatea evacuării zilnice a deșeurilor digestive. Cei care suferă de constipație se plâng mai frecvent de dureri de cap, lipsă de energie, episoade de oboseală nejustificată. De obicei, ei au o piele cu aspect mat, lipsită de strălucire. Complicațiile citate de tratatele de specialitate nu sunt multe: leziunile mucoasei sau chiar ale peretelui colonului, ce pot merge până la perforație (produse de bolul fecal de consistență dură), prolapsul rectal, hemoroizii și diverticuloza colonică. Acestea sunt mult mai frecvente la pacienții cu constipație, care depun efort mare la defecație. Există și complicații extracolonice: hernia inghinală, eventrațiile (defecte ale peretelui abdominal survenite în urma unui traumatism), hernia hiatală și refluxul gastroesofagian. Complicațiile extracolonice sunt mai frecvente la acești pacienți, prin creșterea presiunii intraabdominale în efortul de defecație. Infecțiile urinare au, de asemenea, o frecvență crescută și se remit odată cu normalizarea tranzitului intestinal.
- Ce contraindicații au medicamentele și suplimentele?
- Laxativele nu au neapărat contraindicații. Acestea se pot folosi în cure scurte, pentru că induc toleranță din partea organismului, cu pierderea efectului. De asemenea, pot determina deshidratare, pierdere de potasiu (un mineral esențial în contracția musculară, inclusiv intestinală). Nu există precauții speciale de utilizare pentru suplimentele de fibre.
„Consumaţi până la 9 porţii de fructe şi legume pe zi“
- Cum poate fi prevenită constipația cronică?
- Prevenția presupune adoptarea unui stil de viață sănătos. Combaterea sedentarismului și efectuarea de activitate fizică regulată au o importanță vitală. Efortul fizic se va efectua sub supravegherea unui kinetoterapeut, de preferat șase luni (este intervalul de timp în care, la nivel cerebral, putem înlocui un obicei vechi cu unul nou). Acesta trebuie să fie de tip aerob (de lungă durată, de intensitate submaximală, medie și mică), efectuat cu regularitate, minim 150 de minute săptămânal.
- În ce constă dieta recomandată?
- Zilnic, dieta trebuie să includă cereale (cel mai eficient este ovăzul), pâine integrală, fasole, linte, fructe și legume proaspete (foarte eficiente sunt prunele, merele, perele, varza, morcovul), precum și salate din frunze verzi (salată verde, spanac, rucola, valeriană, păpădie, untișor). Este important să limităm consumul de carne la două sau trei porții pe săptămână. Marii carnivori sunt, de cele mai multe ori, marii constipați. Alimentația specifică presupune consumul de legume și fructe, cereale integrale, semințe, la care asociem ouă și, mai rar, lactate. La fiecare masă, pe lângă alimentele preparate termic, consumați un volum echivalent de legume crude, sub formă de salată, sau cereale integrale. Gustările vor fi reprezentate de fructe. Necesarul de fructe și legume proaspete este de cinci-nouă porții pe zi. Acestea furnizează enzime, vitamine, minerale și fibre. Mesele trebuie să fie reduse cantitativ și mai frecvente. Hidratarea corectă presupune să bem un pahar cu apă după fiecare urinare.