de Ştefania Băcanu şi Daniel Şuta
Durerile de stomac pot fi chinuitoare şi vă pot da viaţa peste cap complet, dacă sunt ignorate. De aceea, regimul alimentar cât mai sănătos şi controlul medical regulat sunt indicate pentru menţinerea sănătăţii. Sindromul dispep- tic, definit ca o serie de simptome clinice care apar atunci când golirea gastrică este încetinită, este una dintre cele mai întâlnite boli stomacale, ale cărei cauze sunt, de cele mai multe ori, cele de natură organică.
Refluxul gastroesofagian, una dintre cauze
Sindromul dispeptic reprezintă ansamblul de simptome de ordin digestiv, cu localizare în abdomenul superior, ca urmare a prezenţei unor afecţiuni digestive, dar nu numai. Cauzele pot fi de ordin organic, adică probleme ale esofagului, gastrită, ulcer gastric sau duodenal, tumori de stomac sau tumori intestinale, afecţiuni ale căilor biliare, cum ar fi litiaza biliară, probleme ale pancreasului, de exemplu, pancreatitele acute şi cronice, sau refluxul gastroesofagian. Într-o proporţie relativ mică, de aproximativ 30%, Sindromul dispeptic poate fi şi de tip funcţional şi se referă la unele boli neurologice, cum ar fi migrenele, tumorile cerebrale sau diabetul zaharat, ce poate duce la o pareză a stomacului, la insuficienţa renală, chiar şi la insuficienţa cardiacă. De asemenea, bolile endocrine, pot determina simptomatologie severă. În afară de aceste afecţiuni, mai sunt şi depresia sau anxietatea, stresul, excesul alimentar, alcoolul şi fumatul excesiv, ce intră în cadrul Sindromului dispeptic de tip funcţional. Şi consumul de medicamente poate fi o cauză, cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene, folosite pentru combaterea febrei, a durerii sau a inflamaţiei, pastilele utilizate în tratamentul afecţiunilor cardiace, corticoizii şi unele antibiotice, mai ales cele consumate frecvent, ce nu sunt prescrise de medic.
Tulburările sunt mai accentuate dimineaţa
Tulburările determinate de boală sunt mult mai accentuate dimineaţa şi în timpul nopţii, disconfort care poate fi atât de puternic încât să trezească pacientul din somn. Dacă nu se tratează, Sindromul dispeptic va agrava simptomatologia, pacientul va suferi o scădere în greutate majoră şi se va confrunta cu oboseala cronică a organismului. Unii pacienţi descriu această senzaţie ca o durere pe care o resimt în regiunea epigastrică. Mai poate avea senzaţie de saţietate rapidă, greaţă imediat după masă, vărsături sau flatulenţă. De asemenea, apare scăderea apetitului sau durerea în spatele sternului în timpul meselor şi refluxul esofagian. Pirozisul sau arsurile retrosternale, regurgitaţiile, aerofagia, eructaţiile sau balonările postprandiale sunt alte reacţii care însoţesc boala. Simptomele sunt diferite de la pacient la pacient, dar durerea, localizată în partea de sus a abdomenului, în special în capul pieptului, este întâlnită în toate cazurile. Sindromul dispeptic se întâlneşte în trei forme. Cel de tip ulceros, în care predomină durerea, accentuată de lipsa alimentaţiei sau a produselor iritante, care se ameliorează doar cu tratament antisecretor sau pansament gastric. Sindromul dispeptic de tip dismotilitate, situaţie în care este alterată funcţia contractilă a stomacului şi în care predomină senzaţia de balonare, de saţietate precoce, de aerofagie şi de regurgitaţii alimentare. Şi cel de-al treilea tip, Sindromul dispeptic nespecific, ce prezintă un ansamblu de simptome din ambele variante descrise mai sus. Practic, este un mixt între varianta ulceroasă şi cea de tip dismotilitate.
În cazul tumorilor este recomandată operaţia
În multe cazuri, sindromul este confundat cu alte afecţiuni ale stomacului, de aceea, sunt necesare analizele de laborator, cum ar fi hemograma pentru a exclude o anemie, dar şi creatinina pentru a vedea funcţiile rinichiului sau glicemia pentru a exclude posibilitatea diabetului. De asemenea, se recomandă ecografia abdominală care ajută la elucidarea îmbolnăvirii altor organe, de exemplu, afecţiuni ale căilor biliare, ale pancreasului şi, nu în ultimul rând, endoscopia digestivă superioară, cel mai relevant test în depistarea afecţiunilor stomacale. Sunt situaţii în care pacientul are dureri mari în capul pieptului. La prima vedere poate fi o afecţiune a stomacului, dar, dacă are şi transpiraţii şi oboseală cronică inexplicabilă, poate fi vorba despre infarct miocardic. În ceea ce priveşte tratamentul Sindromului dispeptic, primul pas este stabilirea cauzelor. Dacă acestea sunt organice, de exemplu litiaza biliară veziculară, se face tratament medicamentos sau, în cazuri mai grave de tumori, tratament chirurgical. Dacă boala este de tip funcţional, se recurge la medicaţie antisecretorie, care reduce aciditatea gastrică, ameliorând, astfel, simptomatologia şi disconfortul. O altă clasă de medicamente este reprezentată de prokinetice care ajută golirea stomacului. Acestea sunt recomandate pacienţilor cu Sindrom dispeptic de tip dismotilitate, cei care se confruntă cu aerofagie, balonări dese sau cu eructaţii, pentru a le ameliora durerea. Cei mai mulţi pacienţi ajung la medic târziu, după ce, în prealabil, au încercat să se vindece singuri, acasă. Sau, chiar dacă sunt diagnosticaţi de medic cu Sindrom dispeptic, ei continuă să ia medicamente pentru malul vezicular sau pentru pancreatită, cu scopul de a-şi ameliora simptomele de balonare şi durerea epigastrică. Este complet greşit să luaţi medicamente după ureche, altfel riscaţi să vă agravaţi starea.
Fumatul şi cafeaua sunt interzise
În cazul Sindromului dispeptic, alimentaţia este cel mai important factor de care pacienţii trebuie să ţină cont obligatoriu. În primul rând, eliminate complet produsele şi preparatele care creează disconfort după masă. Porţiile trebuie să fie mici, iar mesele dese şi pe cât posibil, la ore fixe, iar alimentele să nu fie nici foarte fierbinţi, nici foarte reci. De evitat produsele acide sau cele care fermentează, cum ar fi supele şi ciorbele de carne, prăjelile, în mod special, condimentele, legumele şi fructele crude, grăsimea de origine animală, dulciurile şi băuturile carbogazoase. De asemenea, mestecatul este foarte important, iar vorbitul în timpul meselor duce la aerofagie, adică acumularea aerului în stomac, ceea ce duce la balonare sau la senzaţia de stomac plin. Cei care obişnuiesc să mănânce seara vor fi nevoiţi să renunţe şi să nu mai consume nimic cu cel puţin două ore înainte de culcare, iar fumatul şi cafeaua dimineaţa, pe stomacul gol, sunt absolut interzise. Sunt indicate supa de legume, carnea fiartă sau la grătar, fără condimente, peştele proaspăt, legumele fierte sau la cuptor şi produse lactate slabe.