de Ștefania Băcanu şi Flori Pintea
Anevrismul de aortă reprezintă o zonă slăbită din interiorul vasului de sânge principal care transportă sânge către corp. Atunci când peretele aortei slăbește, sângele poate determina o dilatare a arterei, asemenea unui balon, adică anevrism. Mihaela Dumitrescu (foto), medic specialist cardiolog și doctor în Științe Medicale, ne-a vorbit despre această afecțiune, una dintre cele mai întâlnite patologii, cum se manifestă, cum se diagnostichează și cum o tratăm.
„Istoricul familial este un predictor puternic pentru prevalență”
- Ce este aorta și ce funcție îndeplinește?
- Aorta, cea mai mare arteră din organism, este conductul vascular suprem, transmițând, pe parcursul unei vieți, aproape 200 de milioane de litri de sânge. Funcția aortei nu constă doar în rolul de conduct pasiv, ci ea contribuie si activ la propagarea fluxului sangvin. Peretele aortei are aproximativ 2 milimetri și este format din trei straturi: intima, media și adventicea. La adulții sănătoși, diametrul aortei nu depășește, de obicei, 40 de milimetri și se îngustează progresiv în aval. Rata de expansiune a diametrului aortic este de aproximativ 0,9 milimetri la bărbați și 0,7 milimeri la femei pentru fiecare decadă de viaţă. Bolile aortei se pot prezenta sub o formă cronică - anevrismul de aortă sau formă acută - disecția acută de aortă, tabloul clinic fiind dependent de teritoriul afectat.
- Ce este anevrismul de aortă?
- Prin anevrism de aortă se înţelege dilatarea permanentă a unui segment aortic faţă de dimensiunea sa normală.
- Câte tipuri de anevrism există?
- După localizare, pot fi clasificate în anevrisme de aortă toracică (25% dintre cazuri) sau anevrisme de aortă abdominală (75% dintre cazuri). Acestea pot apărea în orice teritoriu și sunt periculoase pentru că se pot rupe, producând hemoragie. Managementul anevrismului aortic pune accentul pe leziune, fiind distinct pentru cel de aortă toracică și pentru cel de aortă abdominală. Anevrismele aortei toracice se pot localiza oriunde la nivelul aortei, dar în mod tipic afectează porțiunea ascendentă. Cea mai frecventă etiologie este cea degenerativă. Pacienții cu anevrisme de aortă toracică sunt de cele mai multe ori asimptomatici, fiind diagnosticaţi prin metode imagistice efectuate pentru alte motive sau în scop de screening. Etiologia principală a acestei boli este cea degenerativă. Vârsta, sexul masculin, istoricul personal de boală cardiovasculară aterosclerotică, fumatul și hipertensiunea arterială sunt factori asociați cu prezența anevrismelor de aortă abdominală. Istoricul familial este un predictor puternic pentru prevalență: riscul crește exponențial cu numărul de rude afectate.
„Apare durere acută profundă, pulsatilă, toracică sau abdominală”
- Care sunt cauzele anevrismului de aortă?
- Anevrismul aortic este a doua cea mai frecventă patologie aortică după ateroscleroză. Anevrismul este caracterizat prin degenerarea localizată a mediei ce afectează, în special, fibrele elastice. Acestea pot fi distruse de o activare în exces a metaloproteinazelor secretate de celulele musculare netede și celulele inflamatorii. Factorii genetici au un rol important, 30% dintre pacienți au antecedente familiale de anevrism.
- Care sunt simptomele care ar trebui să ne alarmeze?
- O paletă largă de simptome poate fi legată de diferite boli aortice: durere acută profundă sau pulsatilă, toracică sau abdominală care poate iradia în spate, fese, perineu sau picioare, sugestivă pentru disecția de aortă sau alte sindroame aortice acute, descrisă cel mai bine ca o senzație de sfâșiere. Ar mai fi tuse, dispnee, deglutiție dureroasă, în anevrismele aortice toracice mari cu compresie pe trahee sau esofag. Durere sau disconfort abdominal constant sau intermitent, senzație de pulsatilitate în abdomen sau de plenitudine după cantități mici de alimente, în anevrismele de aortă abdominală de mari dimensiuni, sau disfonie cauzată de pareza de nerv laringeal stâng în progresia rapidă a leziunilor.
„De cele mai multe ori, decesul survine înainte de tratamentul de urgenţă”
- Cum se mai poate diagnostica?
- Screeningul populațional ecografic pentru AAA este recomandat bărbaților peste 65 ani. Poate fi luat în considerare și la femeile peste 65 ani cu istoric de fumat actual/în antecedente. Screeningul ecografic țintit pentru AAA n-ar trebui ignorat în cazul rudelor de gradul I ale pacienților cu AAA. Din cauza compresiei organelor învecinate de către dilataţia arterială, pacientul se poate plânge de tuse, dispnee, disfonie, disfagie, constipaţie și dureri lombare. Pacientul poate afla că are un anevrism de aortă atunci când efectuează o ecografie abdominală sau cardiacă pentru investigarea funcţiei cardiace, un CT sau RMN, o ecocardiografie transtoracică (ETT) sau ecocardiografia transesofagiană (ETE), ce permit, de asemenea, evaluarea valvei aortice, care este frecvent implicată în afecțiunile aortei ascendente.
- Care sunt complicațiile majore ale anevrismului de aortă?
- Evoluția anevrismelor se caracterizează prin expansiune continuă și tromboză parietală. Complicațiile tipice sunt ruptura, embolizarea distală și compresiunea pe structurile adiacente. Riscul de ruptură este proporțional cu mărimea anevrismului. În cazul în care artera implicată este mare, viaţa pacientului este în pericol, determină șoc hemoragic, manifestat prin hipotensiune, paloare și transpirații. De cele mai multe ori, decesul survenind înainte de a putea beneficia de un tratament de urgenţă.
„În unele cazuri, principala terapie este cea intervenţională“
- În ce constă tratamentul?
- În cazul dilatării minore a aortei, pacientul trebuie urmărit prin ecografie abdominală, CT sau RMN. În această etapă, menţinerea tensiunii arteriale la nivelul valorilor normale și administrarea de statine sunt principalele modalităţi de tratare a anevrismului de aortă. Dacă, însă, rata de creștere a diametrului anevrismului este mare, adică de peste 5,5 centimetri, atunci principalul tratament este cel intervenţional. Deci, tratamentul anevrismului de aortă este reprezentat de cel endovascular și cel chirurgical. Prima variantă constă în introducerea unui tub de material sintetic cu un diametru egal cu cel al unei aorte normale printr-o puncţie la nivelul arterei femurale (artera de la nivel inghinal). Acest tub este fixat deasupra și sub anevrism de arteră sănătoasă. În acest fel, sângele arterial va circula printr-un arbore arterial cu un diametru constant, anevrismul fiind exclus din circulaţie. Uneori, acest tip de tratament nu se poate realiza din cauza situaţiei anatomice particulare a pacientului sau a costurilor crescute. Tratamentul chirurgical care constă în excizia segmentului de arteră aortă balonizat și înlocuirea acestuia cu un tub de material sintetic.