de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu
Pierderea memoriei, confuzia și dezorientarea sunt cele trei semne binecunoscute ale bolii Alzheimer. Dar mult înainte de aceste indicii evidente există zeci de schimbări comportamentale subtile care pot indica progresia acestei temute afecțiuni.
Oferirea de bani străinilor
Înainte ca devastatoarele simptome ale bolii, care afectează peste 7 milioane de oameni numai în SUA și Marea Britanie, să înceapă să se vadă, cei care suferă de evoluția Alzheimer pot experimenta schimbări foarte discrete de comportament sau de fel de a fi. De pildă, potrivit rezultatelor unei cercetări realizate de oamenii de știință de la Universitatea din California de Sud (USC), vârstnicii cu o predispoziție crescută de a oferi sume de bani unor persoane străine au prezentat un risc mai mare de a fi depistați cu Alzheimer. Se știe că persoanele în vârstă sunt mai expuse riscului de a fi victime ale escrocheriilor, dar studiul american a evidențiat faptul că distribuirea de bani oricui poate fi considerat un semn precoce al bolii Alzheimer. Una dintre descoperirile experimentelor a fost predispoziția voluntarilor cu cel mai pronunțat declin cognitiv - semn al progresiei afecțiunii - de a oferi sume de bani în stânga și în dreapta. Rezultatele testelor, publicate în Journal of Alzheimer’s Disease, arată că efectele bolii asupra creierului pot avea ca urmare distribuirea necontrolată de numerar. „Se crede că problemele de manipulare a banilor sunt unul dintre semnele timpurii ale bolii Alzheimer, iar rezultatele noastre susțin această noțiune”, explică expertul Duke Han, care a condus cercetarea.
Preferința pentru umorul absurd
În condițiile în care populația Occidentului îmbătrânește accelerat, Alzheimer, boală progresivă, degenerativă, este pe cale de a deveni un adevărat flagel de sănătate publică, iar ca urmare, cercetătorii caută toate modalitățile pe care le au la îndemână de a o depista din timp. Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri din categoria modificărilor subtile de comportament la persoanele cu risc sporit de a fi diagnosticate cu această boală este preferința pentru un anume tip de… umor. Cercetătorii de la University College London au descoperit că persoanele care suferă de Alzheimer incipient au tendința de a se amuza în fața unor scene cu umor grotesc, pe care adulții sau vârstnicii fără această boală nu le „gustă”. Practic, cu cât mai absurdă comedia, cu atât mai încântați sunt cei cu Alzheimer. În cadrul experimentelor, prietenii și rudele pacienților cu Alzheimer și demență frontotemporală (FTD) au primit chestionare despre plăcerea unui apropiat de a urmări diferite tipuri de comedie. Membrii familiilor au fost, de asemenea, întrebați dacă rudele lor și-au schimbat preferințele pe această direcție în ultimii 15 ani și dacă au observat apetit crescut pentru vreun tip anume de umor, pe care anterior îl ignorau. Studiul, publicat în Journal of Alzheimer’s Disease, a constatat că persoanele cu Alzheimer au început să prefere glumele absurde cu aproximativ nouă ani înainte de apariția simptomelor tipice. Persoanele cu FTD erau, de asemenea, mai predispuse să… râdă la știrile tragice sau la evenimentele dramatice din viața lor personală, pe care ceilalți nu le găsesc în mod normal amuzante. Cercetătorii au pus aceste efecte pe seama modificărilor comportamentale care survin după micșorarea creierului, generată de evoluția afecțiunii.
Vestimentație dezordonată și nepotrivită
Persoanele cu Alzheimer se pot lupta cu alegerea hainelor care merg împreună și au dificultăți în a potrivi vestimentația cu vremea de afară. Experții de la universitățile din Kent și York au descris modul în care persoanele care suferă de demență - cel mai frecvent cauzată de Alzheimer - au devenit din ce în ce mai puțin capabile să se îmbrace. Cercetarea, publicată în Sociology of Health and Illness, a studiat persoane din trei cămine de îngrijire și 15 case obișnuite din Kent. De asemenea, au fost intervievați zeci de îngrijitori și de angajați ai unor instituții de îngrijire. „Nu l-am văzut niciodată pe tatăl meu dezordonat. Până în ziua în care am venit în casă și el stătea în haine uzate și total nepotrivite”, detaliază Melissa, o îngrijitoare care a fost citată în studiu și care a explicat experiența de a-și vedea părintele tot mai incapabil să se îmbrace corespunzător pe măsură ce avansa Alzheimer de care suferea. Potrivit experților citați de Daily Mail, schimbările de acest tip pot fi cauzate de o varietate de efecte ale bolii, de la uitare până la rigiditatea musculară și mișcările bruște, care fac îmbrăcatul mult mai dificil.
Parcarea greșită
Șoferii cu Alzheimer înregistrează un declin constant, la început abia perceptibil, al capacității de a conduce autovehiculul. Până la momentul în care o persoană cu această boală ajunge să perceapă încetinirea reacțiilor și să renunțe la a șofa există unele semne discrete, cum ar fi parcarea neglijentă sau chiar greșită. Cercetătorii de la Universitatea Washington, din St. Louis, au studiat obiceiurile de conducere a mașinii în cazul a 139 de persoane, pe parcursul unui an. Jumătate dintre voluntari erau diagnosticați cu Alzheimer precoce. Studiul, publicat în Alzheimer’s Research and Therapy, a constatat că parti- cipanții cu boala stabilită erau mult mai predispuși să facă schimbări bruște de direcție și să conducă mai încet, după ce la un moment dat, înapoi în timp, avuseseră probleme cu parcarea. Schimbările în abilitățile de șofat au fost atât de puternice și de evidente, încât cercetătorii au reușit să creeze un model pentru a prezice dacă oamenii suferă de Alzheimer pe baza felului în care conduc. Sistemul a confirmat prezența bolii cu acuratețe la 90% dintre cei testați.
Pierderea inhibiţiilor
Cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles, au reușit să pună în evidență faptul că persoanele cu FTD manifestă la începutul bolii o pierdere treptată a capacității de a-și controla cuvintele, de a-și înfrâna termenii interziși în fața copiilor și a inhibițiilor. La început discrete, aceste tendințe se accentuează pe măsură ce boala progresează, arată rezultatele studiului publicat în Cognitive and Behavioral Neurology. Potrivit experților, pe măsură ce creierul pacienților cu Alzheimer se schimbă prin micșorarea în zona care controlează filtrul acestor comportamente, bolnavilor le scade progresiv capacitatea de a controla ceea ce spun, iar modul în care acționează tinde să degenereze - pot deveni nepoliticoși, pot începe să se dezbrace în public sau să vorbească cu străinii.