Main menu

header

901 13 1de Ștefania Băcanu şi Claudia Mîţoi

Din 2012, data de 21 septembrie este recunoscută la nivel internațional ca Ziua Mondială de Conștientizare a Bolii Alzheimer, una dintre afecțiunile vârstei a treia, ce nu are leac, din păcate, și care afectează din ce în ce mai mulți bătrâni, potrivit statisticilor. Doctor Cristina Mereuță (medalion), medic specialist geriatrie-gerontologie la Centrul Medical Promemoria şi la Centrul Seniori Vitalitas, ne-a vorbit despe această boală, dacă o putem preveni, care sunt primele semne, factorii de risc și ce putem face pentru a controla evoluția, astfel încât, pacienții diagnosticați să ducă o viață cât mai aproape de normal.

„După 40-45 de ani, se poate începe procesul de prevenție a îmbătrânirii celulare”

- Doamna doctor, aş vrea, în primul rând să ne spuneţi, cu ce se ocupă geriatria?

- Geriatria este o ramură a medicinei care se ocupă de problemele medicale și îngrijirea persoanelor vârstnice. Principalul obiectiv al medicului geriatru este optimizarea statusului funcțional al persoanei în vârstă, precum și ameliorarea calității vieții și a autonomiei sale. Geriatria, ca și specialitate, se adresează persoanelor cu vârsta de peste 40-45 de ani, perioadă când se poate începe procesul de prevenție a îmbătrânirii celulare prin diverse intervenții profilactice, atât medicamentoase, cât și a stilului de viață.

- Care sunt cele mai întâlnite boli cu care se confruntă vârstnicii?

- Patologia cardiovasculară ocupă locul central. Acest lucru, și din cauza faptului că bolile vasculare reprezintă principalul motiv de deces la această vârstă. Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cronică la adulții în vârstă. Patologia osteo-articulară, de asemenea, ocupă, prin frecvența sa, unul dintre primele locuri printre afecțiunile vârstnicilor, fiind o cauză comună a durerii cronice și a dizabilității. Cu peste 200 de forme diferite de cancer - de prostată, de sân și cel pulmonar, doar pentru a numi câteva - aceasta este una dintre cele mai des întâlnite probleme cu care se confruntă persoanele în vârstă. De asemenea, diabetul zaharat, osteoporoza, accidentul vascular cerebral, boala cronică de rinichi și, nu în ultimul rând, boala Alzheimer se numără printre patologiile frecvent diagnosticate în rândul vârstnicilor.

„Pacientul nu își mai recunoaște membrii familiei, prietenii apropiați”

- Haideți să vorbim despre Alzheimer, una dintre bolile bătrâneţii pe care le-ați menționat…

- Boala Alzheimer este cu atât mai des întalnită, cu cât populația trăiește mai mult. Persoana diagnosticată prezintă un set specific de semne și simptome, primele dintre ele fiind legate de pierderea de memorie.

- Care sunt primele semne şi când apar?

- La început, pacientul prezintă tulburări ale memoriei recente, are dificultate în reținerea de informații noi, în timp ce memoria îndepărtată este intactă. Pe măsură ce boala avansează, pacientul nu numai că se confruntă cu pierderea memoriei, dar are și dificultăți de gândire clară, devine dezorientat temporo-spațial, nu își mai recunoaște membrii familiei, prietenii apropiați.

„Majoritatea cazurilor au debut tardiv, la vârste de peste 65 de ani”

- Se agravează în timp?

- Da, boala are o evoluție progresivă. În stadiul sever al Alzheimerului, boala avansează până la un punct în care persoana nu mai este capabilă să gândească sau să raționeze. Activitățile esențiale ale vieții, cum ar fi alimentația, igiena, îmbrăcatul, mersul la toaletă necesită asistența permanentă din partea unui îngrijitor.

- Există predispoziţii? Cauze specifice?

- Majoritatea cazurilor sunt sporadice, cu debut tardiv, la vârste de peste 65 de ani, și etiologie neclară. Ipoteza care pare din ce în ce mai probabilă este că Alzheimer, ca multe alte boli, este rezultatul mai multor factori, la fel de variați precum genele, stilul de viață și rezistența corpului la schimbările legate de vârstă și alte afecțiuni.

„Tratamentele sunt administrate cu scopul de a încetini progresia”

901 13 2- Istoricul familial este un factor?

- Se știe că unele mutații genetice cauzează un număr mic de forme moștenite de boală Alzheimer. Aceste gene le includ pe cea a proteinei precursoare de amiloid și alte două preseniline, PSEN 1 și PSEN 2. Persoanele care moștenesc una dintre aceste mutații rare prezintă, de obicei, simptome înainte de vârsta de 65 de ani. Manifestările formei moștenite de Alzheimer nu sunt, în general, diferite de forma nemoștenită, ele apar doar la o vârstă mai fragedă. În aproximativ 5% până la 15% din cazuri există un istoric familial de boala Alzheimer. Printre factorii care cresc riscul de a dezovlta această afecțiune se numără vârsta înaintată, istoricul familial de boală Alzheimer, afecțiunile cardiovasculare, diabetul, hipoacuzia, depresia netratată, izolarea socială, un stil de viață sedentar.

- Ce variante de tratament există?

- Boala Alzheimer în sine nu are tratament. Terapiile care există la ora actuală sunt administrate cu scopul de a încetini progresia bolii și de a controla simptomele tulburărilor de comportament ce pot apărea pe parcursul evoluției bolii. Însă, aceste medicamente nu funcționează pentru toată lumea și s-ar putea să nu fie la fel de utile în etapele ulterioare, pe măsură ce boala avansează. Există două tipuri de medicamente aprobate pentru tratamentul simptomelor cognitive ale bolii Alzheimer, dar niciunul dintre ele nu tratează cauzele care stau la baza afecțiuniii. Mai degrabă, acestea ajută la menținerea rețelei de comunicare a creierului, să funcționeze cât mai bine. În prezent, sunt în derulare foarte multe studii clinice legate de cauzele care produc boala Alzheimer. Tratamente legate de curățarea amiloidului din creier, de prevenție a formării amiloidului, de prevenție a aglomerărilor neurofibrilare, de intervenție asupra microgliei de la nivel cerebral, care are rol de imunomodulator al proceselor inflamatorii din creier.

Cu cât este descoperită mai din timp predispoziţia de boală Alzheimer, cu atât pacientul va putea să o gestioneze mai bine

„Alzheimer este rezultatul mai multor factori, la fel de variați precum genele, stilul de viață și rezistența corpului la schimbările legate de vârstă și alte afecțiuni“

„Adulţii cu diabet de tip II au un risc mai mare de a dezvolta patologia“

- Există vreo legătură între diabet şi Alzheimer?

- Există mai multe studii care sugerează că adulții cu diabet de tip II au un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. În cazul persoanelor cu diabet de tip II s-a constatat o creștere dramatică a beta-amiloidului, proteina incriminată în apariția bolii. Pentru reducerea riscului de a dezvolta diabet și demență de tip Alzheimer, se recomandă optimizarea factorilor de risc: controlul hipertensiunii arteriale, controlul hipercolesterolemiei, controlul hiperglicemiei, scăderea în greutate, activitate fizică regulată, regim alimentar echilibrat, sărac în grăsimi de origine animală, stoparea fumatului, optimizarea somnului și, nu în ultimul rând, încercați să trăiți în prezent, în loc să vă faceți griji pentru viitor.