de Simona Soare Ghișea şi Flori Pintea

Persoanele care au o umflătură proeminentă sub inserția tendonului ahilean sunt mai predispuse să dezvolte maladia Haglund. Umflătura respectivă comprimă țesuturile moi între os și partea din spate a încălțămintei. Acest lucru conduce la inflamația și îngroșarea țesuturilor, ceea ce face ca presiunea să fie mai mare, iar durerea să crească în intensitate. Cum poate fi tratată maladia Haglund, aflați de la doctorul Andrei Maxim (foto), medic specialist ortopedie-traumatologie și ortopedie pediatrică în cadrul Clinicii Physiomedica din Cluj-Napoca.

„Este provocată cel mai adesea de o creștere de os”

- Ce este maladia Haglund?

- Maladia, boala sau sindromul Haglund este o inflamație dureroasă în zona posterioară a călcâiului, cauzată de anomalii ale oaselor sau țesuturilor moi locale. Aceasta este provocată cel mai adesea de o exostoză retrocalcaneană (creștere de os), acolo unde se inseră tendonul lui Ahile, iar țesutul moale de deasupra devine iritat la contactul frecvent cu încălțămintea rigidă. Deformarea se produce tocmai din cauza fricțiunii cauzate de încălțăminte asupra proeminenței naturale a călcâiului, însă la acest lucru contribuie și anomalii în structura sau funcția piciorului, dar și o predispoziție genetică. Adesea, boala este diagnosticată greșit. Una dintre afecțiunile cu care poate fi confundată este fasceita plantară (n.r. - afecțiune provocată de inflamarea, iritarea sau ruptura fasciei plantare, ligament puternic, lung și gros, ce susține bolta tălpii piciorului).

- Ce categorii de persoane sunt cele mai afectate?

- Această deformare poate apărea la oricine, dar este întâlnită mai frecvent la cei care poartă încălțăminte rigidă și strâmtă. De asemenea, femeile care poartă tocuri înalte au șanse mai mari să dezvolte această afecțiune. Există și persoane care au o zonă proeminentă sub inserția tendonului, ceea ce crește riscul de boală. Persoanele care merg mult pe role, patinatorii, cei care poartă pantofi rigizi de dans sau cizme de lucru cu vârf de oțel au risc mai mare. Chiar și cizmele de iarnă sau de ploaie au rolul lor în dezvoltarea maladiei Haglund, în cazul populației generale. Pe parcursul antrenamentelor intense, alergătorii sunt și ei predispuși.

„Simptomele pot varia de la ușoare la severe”

- Ce alți factori conduc la apariția acestei boli?

- Pe lângă tipul de încălțăminte utilizată, atunci când este rigidă sau cu toc înalt, anumite forme ale piciorului predispun la maladia Haglund, mai precis arcul plantar înalt sau tendonul ahilian foarte strâns. Acestea predispun la călcat strâmb, pe suprafața externă a tălpii.

- Care sunt simptomele?

- Simptomele pot varia de la ușoare la severe. Ele includ durere în partea posterioară a călcâiului, precum și inflamația zonei respective (la inserția tendonului ahilian), aceasta putând fi observată cu ochiul liber sub forma unei umflături osoase, acoperite de țesuturi îngroșate, ce alcătuiesc un calus. Acesta se inflamează suplimentar în timpul mersului cu încălțămin- te inconfortabilă, iar tegumentele devin roșiatice. Mersul este afectat doar în perioadele de durere acută severă, însă mobilitatea articulației poate fi restricționată. De obicei, simptomele apar în episoade, după o lungă perioadă de inactivitate.

„Se poate recurge la tratamentul chirurgical”

- Cum este diagnosticată maladia Haglund?

- Diagnosticul se face în principal clinic, pe baza istoricului și a examenului fizic. De asemenea, sunt recomandate radiografii, pentru a putea stabili cu precizie gradul de deformare și necesitatea unei intervenții chirurgicale. Uneori, poate fi necesară și efectuarea RMN-ului.

- În ce constă tratamentul?

- Formele mai ușoare, reprezentând majoritatea, sunt tratate conservator, adică prin purtarea unor modele de încălțăminte confortabile, lejere, deschise la spate, sau prin utilizarea plasturilor speciali deasupra zonei, ce pot reduce iritația. Mersul desculț cât mai mult timp ajută la reducerea inflamației. Atunci când durerea este importantă, pot fi administrate antiinflamatoare nesteroidiene. Totodată, fizioterapia este de ajutor în ameliorarea simptomelor, reducând tensiunea în structurile implicate (de exemplu, terapia TECAR). Gheața aplicată local diminuează inflamația și durerea. Un rol important îl au și exercițiile de stretching pentru tendonul ahilian. Cazurile severe pot beneficia chiar de imobilizarea piciorului într-o cizmă moale, pentru a permite vindecarea.

- Cum poate fi vindecată maladia Haglund?

- Atunci când măsurile obișnuite nu aduc un beneficiu, iar boala nu răspunde la tratamentul conservator, se poate recurge la tratamentul chirurgical, mai ales dacă durerea afectează activitățile zilnice și calitatea vieții pacientului. Intervenția chirurgicală (osteotomie) are rolul de a îndepărta proeminența osoasă.

„Efectul pe termen lung nu poate fi garantat în totalitate”

- În cazul în care nu este tratată, la ce complicații poate să conducă această maladie?

- Formele mai avansate, netratate, sunt reprezentate de bursită, adică inflamația sacului de lichid ce separă tendonul de os, cauzând umflarea tegumentelor și sensibilitate locală. Atunci când se produce, acest lucru stimulează calcificarea osului afectat, iar umflătura va deveni și mai proeminentă și dureroasă. O altă complicație este tendinita ahiliană, manifestată prin durere și umflătură, produsă la câțiva centimetri mai sus de proeminența Haglund.

- După operație, există posibilitatea să apară din nou acele deformări?

- Efectul pe termen lung nu poate fi garantat în totalitate. Totuși, studiile înclină în favoarea beneficiilor pe termen lung, dar riscul depinde de fiecare persoană, de stilul de viață, vârstă, ocupație, starea de sănătate și altele.

„Femeile care poartă tocuri înalte au șanse mai mari să dezvolte această afecțiune“

„Sunt indicate exerciţiile de stretching efectuate corect“

- Cum poate fi prevenită maladia Haglund?

- Sindromul nu poate fi prevenit în toate cazurile. Totuși, riscul este redus prin: utilizarea pantofilor comozi, deschiși la spate, și evitarea celor strâmți pentru persoanele care suferă de tendinite sau probleme ale piciorului, utilizarea pantofilor cu călcâiul moale atunci când sunt închiși la spate, care să prevină iritația și presiunea asupra zonei afectate. Pentru persoanele cu arc plantar înalt, se recomandă folosirea unor pantofi cu suport adecvat al tălpii. Sunt indicate exercițiile de stretching efectuate corect înainte și după sport. De o importanță majoră sunt evitarea alergatului intens, dintr-o dată, și abordarea unui stil gradual, cu creșterea treptată a intensității și respectarea zilelor de pauză între antrenamente.

- Ce alte recomandări aveți pentru pacienții care se confruntă cu o astfel de afecțiune?

- În afara măsurilor generale de prevenție, este foarte important să apelați la medic încă din stadii incipiente, deoarece, odată instalată, boala nu se va vindeca de la sine, ci din contră. În timp, în lipsa unui tratament adecvat, simptomele vor deveni tot mai severe.