de Roxana Istudor şi Daniel Şuta

Afecțiunile neurodegenerative beneficiază de o atenție sporită din partea oamenilor de ștință, întrucât nu au un tratament standard, este foarte important să fie prevenite și, pe de altă parte, detectate cât mai precoce. În acest tablou general, inteligența artificială începe să ocupe un loc important.

Procesare a semnalelor din respirație

Un dispozitiv dezvoltat la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, SUA, folosește o rețea neuronală pentru a depista prezența și severitatea uneia dintre bolile neurologice cu cea mai rapidă creștere din lume - Parkinson. Cu aspectul unui router Wi-Fi, printr-o serie de algoritmi conectați, care imită modul în care funcționează creierul uman, aparatul detectează afecțiunea în tiparele de respirație ambientală. Nu este nevoie ca utilizatorul să interacționeze cu dispozitivul sau să își schimbe comportamentul pentru ca acesta să funcționeze. Practic, sistemul extrage semnale de respirație nocturnă fie de la o centură purtată de pacient, fie de la semnale radio care ies din corpul acestuia în timp ce doarme. Aparatul procesează semnalele și deduce dacă persoana are Parkinson, iar în cazul în care boala este instalată, determină severitatea acesteia în conformitate cu Scala unificată de evaluare a bolii Parkinson a Societății pentru tulburări de mișcare.

Testarea precoce și frecventă, mult mai accesibilă

Foarte dificil de diagnosticat, deoarece se bazează în principal pe apariția simptomelor motorii, cum ar fi tremurături și rigiditate, boala se manifestă vizibil abia la câțiva ani după debut. Instrumentul dezvoltat în cadrul universității americane poate urmări și evoluția bolii în timp. În aceste condiții și dată fiind extinderea cu repeziciune la nivel mondial a acestei afecțiuni (a doua cea mai frecventă tulburare neurologică, după Alzheimer, afectând numai în SUA peste un milion de persoane), inteligența artificială și sistemul realizat de specialiștii Dina Katabi și Nicole Pham este considerat un mare pas înainte. De-a lungul anilor, cercetătorii au investigat potențialul de detectare a bolii Parkinson folosind lichidul cefalorahidian și neuroimagistică, astfel de metode fiind invazive, costisitoare și necesitând acces la centre medicale specializate. Ca urmare, testarea precoce și frecventă, atât de necesară în această afecțiune, a rămas greoaie.

„Studiile medicale au arătat că simptomele respiratorii ale bolii Parkinson se manifestă cu ani înainte de cele motorii, ceea ce înseamnă că sunt promițătoare pentru evaluarea riscurilor înainte de diagnosticare“ (Dina Katabi, Institutul de Tehnologie Massachusetts)

Evaluări obiective ale pacienţilor, în mediul lor

Dispozitivul inventat de experții americani are implicații importante pentru apariția unor noi forme de terapie pentru Parkinson și pentru îngrijirea clinică. „În ceea ce privește dezvoltarea medicamentelor, rezultatele pot permite studii clinice cu o durată semnificativ mai scurtă și cu mai puțini participanți. Pe direcția îngrijirii clinice, inteligența artificială poate ajuta la observarea pacienților cu Parkinson din comunitățile defavorizate, inclusiv cei care locuiesc în zonele rurale și cei cu dificultăți în a pleca de acasă din cauza mobilității limitate sau a deficiențelor cognitive”, spune Katabi. Concret, dispozitivul permite evaluări obiective, în lumea reală, a modului în care oamenii cu Parkinson se descurcă în mediul lor, acasă.