de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Copiii dependenţi de reţelele sociale riscă tulburări de comportament

O echipă de cercetători în pediatrie de la UC San Francisco a realizat un studiu din care a reieșit faptul că utilizarea excesivă a ecranelor în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani este în legătură cu tulburările de conduită de tip opoziție sfidătoare (ODD). Preadolescenții care petrec mai mult de patru ore interacționând pe rețelele de socializare sunt mai predispuși cu 69% să devină antisociali sau chiar agresivi. Fiecare tip diferit de timp alocat ecranului a prezentat propriile efecte asupra devierilor de comportament ale copiilor care au participat la experiment.

Persoanele active noaptea riscă diabetul

Un studiu publicat recent în revista Experimental Physiology a descoperit că ciclurile de somn/veghe sunt asociate cu metabolismul corpului, iar persoanele care pierd nopțile au o capacitate mai redusă de a folosi grăsimea pentru energie. Acest efect poate crește riscul de diabet de tip II și de boli de inimă. Echipa de cercetători de la Universitatea Rutgers, SUA, care a realizat cercetarea, a ajuns la concluzia că persoanele care sunt active ziua, încă de dimineață folosesc glucoza mai eficient, reducând nivelul de zahăr din sânge.

Adulţii cu ADHD, mai predispuşi la boli de inimă

Un studiu recent, publicat în revista World Psychiatry, arată că persoanele cu ADHD prezintă un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare. „Studiul arată cu siguranță că ADHD este asociat cu o posibilă dublare a riscului de boli de inimă. Având în vedere că ADHD pare să se extindă, aceste date ridică semnale de alarmă cu privire la pericolul de afecțiuni cardiovasculare pe termen lung”, arată Carl Lavie, cardiolog la Universitatea de Medicină din Queensland, Australia.

Mişcarea previne cancerul de sân

Un studiu recent, derulat de experții din cadrul Cancer Council Victoria, a pus în evidență faptul că reducerea sedentarismului și creșterea timpului de mișcare pot reduce semnificativ riscul de cancer de sân.  Folosind o metodă de randomizare cu variante genetice pentru factorii de risc specific, cercetătorii au pus în evidență această dovadă studiind genele a mii de femei. Descoperirile se aplică tuturor tipurilor și stadiilor de cancer de sân, iar rezultatele studiului au fost publicate în British Journal of Sports Medicine.

Cântatul, terapie împotriva afaziei

O echipă de cercetători de la Universitatea din Helsinki a pus în evidență faptul că a cânta este o ocupație care poate fi de ajutor în cazuri de afazie și de declin cognitiv, afecțiuni care intervin odată cu înaintarea în vârstă.  Pentru persoanele cu afazie, o afecțiune care are impact sever asupra comunicării și este cauzată de obicei de un accident vascular cerebral, tehnica numită „terapie de intonație melodică” ajută la atenuarea efectelor bolii și la întârzierea declinului cognitiv.

Depistarea timpurie face diferenţa în boala Huntington

Chiar dacă bolile neurodegenerative, din care face parte și Huntington, sunt incurabile și debilitante în timp, un diagnostic precoce este foarte important în stabilirea tratamentulului potrivit. În această boală ereditară, care debutează în jurul vârstei de 30-40 de ani, cauzată de expansiunea genei HD, depistarea timpurie poate face diferența în ceea ce privește încetinirea progresiei şi menţinerea pentru o perioadă cât mai lungă a capacităţilor motorii şi intelectuale. Diagnosticul se bazează pe existenţa simptomatologiei caracteristice, la care se adaugă un istoric familial pozitiv, confirmat de testele genetice.