de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Ca precursor al temutului și tot mai răspânditului burnout, sindromul brownout se extinde îngrijotător, tot mai mulți angajați manifestând o demotivare continuă la locul de muncă, cu afectarea performanței profesionale și riscuri pentru viitor.
Energia se estompează, entuziasmul se... topeşte!
Experții descriu brownout ca pe o nouă etapă de dezactivare la locul de muncă. Acest fenomen apare înainte de binecunoscutul burnout, epuizarea angajaților foarte stresați cu performanțe înalte care învață pe calea grea că echilibrul lor profesional - viață personală aproape nu există. Brownout, termen care apare în Harvard Business Review, este definit de firma americană de coaching Corporate Balance Concepts ca o indispoziție sâcâitoare, de nivel mai scăzut, care anunță că o epuizare completă este pe cale de a surveni. Persoanele care suferă de brownout pot arăta în exterior în regulă și pot părea că se descurcă bine. Cu toate acestea, pe măsură ce energia lor se estompează și entuziasmul dispare, acești angajați devin cu fiecare zi mai demotivați, mai dezangajați și, în general, mai sătui de respectivul job. „Dacă ne uităm la centralele electrice, o întrerupere este atunci când se pierde total puterea, în timp ce brownout este similar cu rulajul la o putere mai mică. Este o modalitate de a descrie oamenii care nu aleargă la putere maximă, ci doar ca pe o bandă, în același ritm vechi”, explică antrenorul de afaceri Karen Perkins.
Anxietate, destabilizare, stres tehnologic
Brownout este o problemă din ce în ce mai frecventă. Într-un sondaj efectuat pe 1.000 de directori, Corporate Balance Solutions, din Chicago, a constatat că aproximativ 40% sufe-
reau de acest tip de demotivare. Și motivul pentru care este atât de răspândit sindromul ar putea fi din cauza climatului de afaceri actual. Este posibil ca angajații să-și fi păstrat locurile de muncă în timpul pandemiei, dar Perkins afirmă că anxietatea cu privire la viitor ar putea exacerba acest sentiment de desprindere de motivația muncii; „În ultimii câțiva ani, oamenii au văzut cum s-au schimbat termenii și condițiile locurilor de muncă. Asta îi poate submina și îi poate face să se simtă nervoși și destabilizați”. Potrivit specialiștilor, această stare de spirit este exacerbată de avansul puternic al tehnologiei, care îi descurajează pe angajații aflați în jurul vârstei de 50 de ani, care și-au văzut rolul pe piața muncii schimbându-se radical. „În urmă cu câțiva ani, nu părea că avem prea multe rețele sociale, iar acum acestea fac parte din locurile de muncă ale oamenilor. Înseamnă că mulți pot simți că nu mai au competențele de care au nevoie pentru a-și face treaba în mod corespunzător, iar acest lucru poate fi agravat de stresul tehnologic, acel sentiment de a fi copleșiți de tehnologia informației”, detaliază specialistul Cary Cooper, de la Corporate Balance Solutions.
Dedicarea faţă de job, pe cale de dispariţie?
Potrivit unui sondaj realizat de Gallup în peste 160 de țări din întreaga lume, doar 21% dintre angajații chestionați se declară dedicați muncii lor. Europa este sub media mondială - doar 14 procente. Primele semnale de alarmă ale brownout sunt pierderea interesului pentru viața personală sau lipsa timpului de calitate cu prietenii și familia, împreună cu sentimentul unei persoane că s-a săturat de munca pe care o face, mănâncă prost și fără chef și nu se simte în forma obișnuită. „Pentru că respectul lor de sine este afectat, oamenii cu brownout încep să fie neliniștiți. Acest lucru scade șansele ca ei să indentifice problema și să ia deciziile potrivite”, argumenteză Perkins. Managerii inteligenți și care au interesul de a-și păstra angajații valoroși vor aborda acest tip de probleme prin relații individuale și prin stabilirea de obiective. „Patronii pot verifica progresul acestor angajați în proiecte noi, în care pot depista cum se simt oamenii care lucrează pentru ei fără să pară că se amestecă în viața acestora”, recomandă Perkins. Și pentru că brownout se referă la dezac-tivare, există câteva modalități de reconectare a echipei - setarea de provocări profesionale, organizarea unui schimb de locuri de muncă sau chiar solicitarea ca angajații să-și evalueze managementul, iar peste toate se recomandă onestitatea angajatorului. La rândul său, angajatul care are toate aceste simptome se poate da un pas înapoi și se poate întreba dacă este mulțumit cu jobul său și ce poate face pentru a reveni la entuziasmul care l-a atras prima dată spre respectivul loc de muncă.