de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Lipsa somnului diminuează masiv capacitatea de empatie

După ce acum câțiva ani mai multe cercetări au legat odihna insuficientă de diminuarea empatiei în rândul cadrelor medicale și personalului de îngrijire, o nouă cercetare pune în evidență faptul că a nu dormi suficient scade capacitatea oamenilor de a-i ajuta pe ceilalți pe scară mult mai largă. Potrivit specialiștilor de la Universitatea Oxford, testele clinice au evidențiat faptul că acest efect al lipsei somnului a fost prezent la 78% dintre voluntari. Mai mult, retragerea ajutorului cauzată de pierderea somnului a fost semnificativă chiar dacă circumstanța a implicat o persoană apropiată.

Realitate virtuală împotriva recidivelor dependenţelor

Într-un laborator din Germania, adulții în vârstă sănătoși sunt cufundați într-o simulare de călătorie virtuală de croazieră, numită Schiff Ahoi! Astfel de jocuri, testate la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf, au pus în evidență faptul că pot scădea rata recidivelor pentru persoanele cu dependențe. De la consumul de alcool și droguri până la fumat, jocuri de noroc și tulburări legate de alimente, acestea sunt tratate inclusiv cu experiențe prin intermediul formatelor digitale, pentru a se stimula autocontrolul ca parte a procesului de recuperare.

Socializarea îmbunătăţeşte echilibrul microbiomului

Cercetătorii de la Universitatea Oxford au descoperit că prietenia este la fel de importantă pentru sănătatea fizică cum este pentru bunăstarea mintală. Echipa de specialiști a pus în evidență, în urma unui studiu asupra primatelor, că socializarea are efecte benefice asupra microbiomului, care joacă un rol major în sănătatea oamenilor, pe așa-numita „axă intestin-creier”. Concret, exemplarele cele mai sociabile s-au dovedit a avea cel mai bun echilibru al bacteriilor la nivelul intestinelor, indivizii cei mai retrași înregistrând un microbiom mai toxic.

Munca pe salariu minim „deranjează“ memoria

Cercetătorii de la Universitatea Columbia au pus în evidență faptul că a munci pe salariul minim este mai mult decât dăunător - și nu doar pentru nivelul de trai. Practic, aceste lefuri foarte mici ajung să afecteze abilitățile cognitive ale celor care muncesc pe salariul minim, în primul rând memoria. Efectul este cauzat de faptul că creierul unei persoane prost plătite îmbătrânește mult mai repede decât al cuiva care câștigă bine. De asemenea, cei care muncesc pe salariul minim sunt mai expuși la depresie, obezitate și hipertensiune arterială.

Stresul oxidativ afectează motivaţia

Potrivit rezultatelor unei cercetări derulate în cadrul Institutului Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne, motivația unei persoane, care poate fi adesea diferența dintre succes sau eșec, este afectată direct de cantitatea de stres oxidativ de la nivelul celulelor. Cercetătorii afirmă că acest dezechilibru nesănătos poate determina oamenii să performeze mai slab în anumite sarcini și să fie mai nefericiți, intrând într-un adevărat cerc vicios. Potrivit experților, o nutriție adecvată poate inversa acest proces.