de Roxana Istudor şi Nicoleta Tudorie

Șocul anafilactic este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Apare în câteva secunde sau minute de la expunerea la un agent alergic, determinând sistemul imunitar să elibereze un val de substanțe chimice care trimit organismul în stare de blocaj.

Blocaj respirator, amețeli, leșin

În caz de șoc anafilactic, tensiunea arterială scade brusc și căile respiratorii se îngustează, blocând respirația. Pulsul devine rapid și slab, apare o erupție cutanată, intervin și greața și vărsăturile, apoi amețelile și leșinul. Simptomele acestei reacții alergice survin de obicei în câteva minute de la expunerea la un alergen, dar sunt documentate și cazuri în care a apărut la o jumătate de oră sau mai mult după expunere. Potrivit specialiștilor de la Mayo Clinic, din SUA, declanșatorii obișnuiți includ anumite alimente, unele medicamente, veninul insectelor. Acest șoc necesită o injecție de epinefrină și, ulterior, intervenție medicală într-o unitate de urgență. Dacă această reacție nu este tratată imediat, poate fi fatală.

Alimente și medicamente, în topul factorilor de risc

Sistemul imunitar produce anticorpi care se apără împotriva substanțelor străine. Acest lucru este bun atunci când este vorba despre anumite bacterii sau viruși. Dar sistemul imunitar al unor oameni reacţionează exagerat la substanţe care în mod normal nu provoacă o reacţie alergică. Simptomele alergiei nu pun de obicei viața în pericol, dar o reacție alergică severă poate duce la șoc anafilactic. În cazul în care în trecut a existat doar o reacție anafilactică ușoară, există riscul unei anafilaxii mai severe după o altă expunere la substanța care provoacă alergie. Cei mai frecvenți factori declanșatori de șoc anafilactic la copii sunt alergiile alimentare, cum ar fi cele la arahide, nuci, pește, crustacee, grâu, soia, susan sau lapte. Pe lângă acestea, adulții pot reacționa prin alergie severă și la anumite medicamente, inclusiv antibiotice, aspirină și alte analgezice disponibile fără prescripție medicală, precum și la contrastul intravenos utilizat în unele teste imagistice.

Bolile de inimă, mastocitoza și astmul cresc riscul de a avea o criză

Deși nu este un fenomen obișnuit, unii oameni dezvoltă șoc anafilactic în urma exercițiilor fizice, cum ar fi joggingul, sau chiar după mersul pe jos. Consumul anumitor alimente înainte de exerciții fizice sau antrenamentele efectuate atunci când vremea este caldă, rece sau umedă au fost, de asemenea, asociate cu șocul anafilactic. Persoanele care au sau au avut alergii și care fac mișcare în mod regulat trebuie să discute cu medicul despre măsurile de precauție care trebuie luate. De asemenea, în cazul în care există îndoieli cu privire la elementele care pot provoca reacție alergică severă, intervin testele specifice. Deși nu sunt menționați mulți factori de risc pentru șocul anafilactic, există unele repere de prudență. Astfel, persoanele care au avut la un moment dat o reacție de acest tip riscă foarte mult să recidiveze, cu episoade mai severe. De asemenea, bolile de inimă și mastocitoza, o acumulare neregulată a unui anumit tip de globule albe, precum și astmul cresc pericolul declanșării unor crize care se pot transforma în șoc anafilactic.

Nu așteptați să vedeți dacă simptomele dispar după injectarea cu epinefrină și mergeți cât mai repede la o unitate de urgență medicală

Cu mâneci lungi, fără parfum

Cel mai bun mod de a preveni șocul anafilactic este distanțarea de substanțele care provoacă această reacție severă. De asemenea, se recomandă purtarea unui colier sau a unei brățări de alertă medicală, pentru a indica faptul că o persoană are alergie la anumite substanțe. De asemenea, este necesară păstrarea unei truse de urgență cu medicamentele prescrise, care să fie disponibile în orice moment. Autoinjectorul de epinefrină trebuie verificat periodic din perspectiva datei de expirare. Iar dacă există alergie la insecte care înțeapă, se impune purtarea hainelor care acoperă cât mai mult din corp și se evită culorile vii și parfumurile. De asemenea, persoanele care au alergii trebuie să se abțină să bea din cutii cu băuturi carbogazoase atunci când se află în aer liber și, totodată, nu pot merge desculțe în iarbă. Dacă totuși se apropie o insectă, cel mai potrivit gest este îndepărtarea lentă, fără vreo mișcare agresivă față de aceasta. În același timp, persoanele alergice trebuie să citească cu mare atenție etichetele produselor alimentare, iar atunci când se află la restaurant, să întrebe în detaliu despre ingredientele folosite în meniu, întrucât chiar și în cantități foarte mici, substanțele care produc alergii generează reacții grave.