de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu
Sare iodată, pâine integrală, lapte de migdale… Ce au în comun aceste alimente aparent fără legătură? Îmbogățirea cu nutrienți esențiali, care le transformă în produse fortificate care acționează ca adevărate tratamente.
Carențele provoacă daune directe sănătății
Produse inițial ca răspuns la combaterea deficiențelor larg răspândite ale anumitor nutrienți în populație, alimentele fortificate au o tradiție de peste un secol. Între timp, aceste deficiențe s-au extins în lume. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, care identifică fortificarea alimentelor ca a doua strategie din patru - carențele provoacă daune directe sănătății, prin simptome de deficiență acută și, de asemenea, pot fi responsabile și pentru probleme pe termen lung, cum ar fi afectarea dezvoltării din perioada copilăriei, tulburări metabolice sau scăderea capacității sistemului imunitar de a combate infecțiile. Așa a apărut fortificarea alimentelor, care, potrivit OMS, este „practica de a crește în mod deliberat conținutul unui micronutrient esențial, pentru a oferi un beneficiu pentru sănătatea publică”.
Sarea iodată previne retardul mintal
Organizația pentru Alimentație a ONU (FAO) arată că cele mai frecvent îmbogățite alimente sunt cerealele, laptele și produsele lactate, grăsimile și uleiurile, ceaiul și alte băuturi, precum și formule pentru sugari. Programe de fortificare cu vitamine există pentru acid folic, niacină, riboflavină, tiamină, vitaminele A, B6, B12, D și E. Programele de fortificare cu minerale includ calciu, fluor, iod, fier, seleniu și zinc. Cea mai cunoscută îmbogățire este sarea iodată, introdusă oficial în SUA în 1920, după alți 100 de ani în care fusese utilizată. Tulburarea generată de deficitul de iod este cea mai mare cauză a retardului mintal care poate fi prevenit. Deficiențele severe provoacă boli grave, dar chiar și carența ușoară poate afecta semnificativ capacitatea de învățare. „Peste un miliard de oameni din lume suferă de de- ficiență de iod, iar 38 de milioane de bebeluși născuți în fiecare an nu sunt protejați de leziunile cerebrale care survin din această cauză”, susține Kul Gautam, fost director executiv adjunct UNICEF.
Făina cu folat intră abia acum pe piața britanică
Folatul ca ingredient de fortificare funcționează în reducerea nivelului de homocisteină din sânge, formarea globulelor roșii și prevenirea defectelor tubului neural. În multe țări dezvoltate, adăugarea de acid folic în făină a prevenit un număr semnificativ de afecțiuni generate de această carență. Niacina (o formă de vitamina B3) a fost adăugată la pâine în SUA din 1938. Surprinzător, pâinea britanică va fi abia acum îmbogățită cu acid folic, au confirmat oficialii din domeniul sănătății. Măsura a fost discutată de zeci de ani, dar, în timp ce șefii din Sănătate au decis pentru prima dată în 2006 că ar trebui să fie obligatoriu ca făina să fie fortificată cu acid folic, guvernul nu a acționat până recent pe baza acestei recomandări.
Vitamina D din margarină și cereale a redus rahitismul cu 90%
Deoarece vitamina D este o vitamină solubilă în grăsimi, nu poate fi adăugată la o mare varietate de alimente, dar se găsește în margarină, uleiuri vegetale și produse lactate. În anii 1930, vitamina D a fost legată de vindecarea rahitismului. Această descoperire a dus la fortificarea laptelui, margarinei și cerealelor pentru micul dejun. A urmat o scădere de circa 90% a prevalenței deformărilor osoase generate de deficiența de vitamina D, care crește riscul de osteoporoză, anumite tipuri de cancer, afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip II, boli autoimune și infecțioase, astm.
Orezul fortificat combate problemele de vedere
În anii 2000, iodul, fierul, vitamina A și zincul au fost identificate drept unele dintre cele mai comune deficiențe de nutrienți din întreaga lume, inclusiv în societățile avansate. De exemplu, în Statele Unite doar 9% dintre adulți consumă zilnic cantitățile recomandate de fructe și legume, notează study.com. Așa se face că vitamina A este adăugată în mod obișnuit într-un aliment de bază cum este orezul, pentru a ajuta la combaterea deficiențelor de vedere cauzate de lipsa acestei vitamine. De asemenea, o echipă de experți de la Universitatea Cambridge propune o nouă formă de administrare a vitaminelor, prin „supraîncărcarea” crustaceelor pentru consum cu toate vitaminele și nutrienții de care are nevoie o persoană în fiecare zi.
Apa cu fluor creşte rezistenţa la cariile dentare
La mijlocul anilor 1900 s-a descoperit că orașele cu un nivel ridicat de fluor în alimentarea cu apă înregistrau o incidență mare a afectării danturii locuitorilor. Acest lucru a condus la fortificarea rezervelor de apă cu fluor, în cantități sigure, pentru a se păstra proprietățile de rezistență la cariile dentare. Nivelul de aport superior tolerabil stabilit pentru fluor variază de la 0,7 mg/zi pentru sugari cu vârsta până la 6 luni și 10 mg/zi pentru persoanele cu vârsta peste 19 ani.