de Daniel Şuta şi Adrian Pătrăuceanu
Fiecare dintre noi ne-am confruntat cel puţin o dată în viaţă cu febra musculară, în urma activităţilor fizice intense sau, pur şi simplu, un răspuns al posturii nefireşti. Ea vine însoţită de dureri locale şi disconfort. Indicat este ca, la cea mai mică inflamaţie, sau senzaţie de arsură, să nu se continue activitatea, pentru că se pot produce complicaţii. Extenuarea fizică este des menţionată în acest caz, dar nu este singura cauză care duce la apariţia febrei musculare.
Senzaţia de arsură apare după o activitate intensă
Contractura musculară sau febra musculară este o hipertrofie locală, dureroasă, care apare, practic, în urma contracturii puternice a mușchilor în timpul unor activități fizice suprasolicitante, desfășurată pe o anumită perioadă de timp. Pentru că masa musculară respectivă nu poate susţine efortul sau nu se poate acomoda, apare durerea şi, implicit, contractura. Muşchiul este privat de o perioadă de relaxare suficientă şi, astfel, apare contractura musculară care se exprimă prin creşterea tonusului şi a tensiunii intramusculare. Oricine a trecut, chiar şi ocazional, prin sala de fitness sau a făcut măcar o dată în viaţă un efort cu care corpul nu era obişnuit, s-a confruntat cu senzația de arsură intensă în mușchi pentru următoarele 24 sau chiar 48 de ore. Ea apare după o muncă intensă şi este rezultatul schimbării pH-ului muscular, care devine acid. Această senzație se datorează creșterii nivelului de acid lactic, care este produs de metabolism și apare în glicoliza anaerobă, adică „arderea” glucozei în absența oxigenului. Acidul lactic are un rol important în apariția și instalarea oboselii musculare, la nivelul oricărui muşchi. Se poate spune, deci, că are şi un rol protector, acela de a preveni suprasolicitarea musculaturii până la epuizarea completă a resurselor.
Încălzirea înaintea exerciţiilor e esenţială
Există mai multe cauze care duc la apariţia contracturilor musculare, dar cea mai des întâlnită este postura incorectă pe o perioadă îndelungată. Poate fi vorba despre modul în care lucraţi, staţi în faţa calculatorului, poziţia nefirească a membrelor, sau ridicarea necorespunzătoare şi transportul de greutăţi. Sunt şi situaţii în care apare tensiunea musculară ca răspuns al unui nivel ridicat de stres. Pentru sportivi sau cei care fac mişcare în mod regulat, încălzirea înaintea exerciţiilor este absolut esenţială. Cei mai mulţi nu au răbdare să îşi încălzească aşa cum trebuie zonele pe care intenţionează să le lucreze, aşa că, febra se poate instala foarte uşor. Specialiştii recomandă cel puţin 15 minute pentru încălzire, astfel încât sângele să fie condus în zonele în care se doreşte acţiunea. O încălzire corespunzătoare scade posibilitatea apariţiei contracturilor şi, implicit, a durerii. Pregătirea necorespunzătoare pentru exercițiile fizice determină mușchii să perceapă mai puternic chiar și o cantitate normală de tensiune, împingând articulațiile și mușchii spre limite și riscând accidentări. Durerea este provocată, practic, de acumularea de dioxid de carbon în muşchi. În cazul sportivilor, cel mai des sunt afectați mușchii gambei și ai coapsei. Pe de altă parte, şi statul în pat, timp îndelungat, în aceeaşi poziţie, poate dezvolta contracturi musculare, îndeosebi în zona spatelui.
Kinetoterapeutul poate identifica şi cauza care a produs problema
Atunci când vă confruntaţi cu febră musculară, prima recomandare este repaosul. Dar, în cazul în care simptomele şi arsura persistă o perioadă mai mare decât cea întâlnită de regulă, şi nici nu se înregistrează vreo ameliorare sau scădere a durerii, este necesar consultul unui kinetoterapeut. Pentru că, din păcate, fără intervenţia la timp a unui specialist, o afecţiune minoră, la prima vedere, ar putea afecta grav ţesutul muscular. O vizită la cabinetul de kinetoterapie, care pune la dispoziţia pacienţilor o gamă largă de mijloace şi terapii, vă va ajuta să trataţi contractura şi, implicit, să scăpaţi de durerea sâcâietoare. Cei mai mulţi evită un astfel de consult şi preferă să lase febra să treacă de la sine. Da, trece, într-o zi, două, dar, uneori, durerile sunt cumplite, iar asta îngreunează activităţile cotidiene. În unele cazuri, kinetoterapeutul poate identifica şi cauza care a dus la apariţia problemei, iar dacă va fi necesar, vă va îndruma către un alt specialist pentru a rezolva afecţiunea care a generat efectul contracturii. Tratamentul kinetoterapeutic poate cuprinde aplicarea procedurilor de fizioterapie, care pot fi combinate cu masajul terapeutic, vibromasajul, stretchingul muscular, întinderile pasive sau mobilizările, pentru obţinerea unei relaxări musculare mai rapide. Uneori, şi bandajarea kinesiologică ajută, însă cei mai mulţi pacienţi evită această procedură.
Compresele calde reduc inflamaţia
Masajul terapeutic contribuie la cedarea durerilor, prin micșorarea hipertoniei sau contracturii musculare, îmbunătățeşte circulația sangvină locale și activează îndepărtarea factorilor metabolici din zona afectată. De asemenea, masajul crește nivelul fluxului de sânge, relaxează muşchiul încordat, şi restabileşte tonusul muscular. Odihna şi repaosul sunt foarte importante în eliminarea febrei şi a durerilor cauzate. Mulţi practicanţi ai fitnessului fac greşeala de a continua exerciţiile chiar şi când muşchiul este inflamat, în speranţa că vor detensiona zona. Complet greşit. Specialiştii spun că zona afectată are nevoie de minimum 48 de ore pentru a se reface şi de alte câteva zile pentru a fi din nou aptă să susţină mişcare. Pe de altă parte, când spunem odihnă, în niciun caz nu ne referim la lipsa completă a mişcării. De exemplu, plimbările scurte, fără solicitare, ajută la relaxarea muşchilor. Imediat după, se recomandă încălzirea locală cu ajutorul dușurilor fierbinți sau prin aplicarea compreselor calde. Acestea uşurează tensiunea musculară. O alimen- taţie sănătoasă şi bogată în vitamine şi minerale contribuie şi ea la atenuarea durerilor şi reducerea inflamaţiei. Adoptarea unei diete bogate în fructe, legume și carne slabă ajută organismul să furnizeze substanțe importante de vitamina C, D și Omega 3. Nici magneziul şi calciul nu trebuie să lipsească din alimentaţia de zi cu zi, pentru că întăresc sistemul osos, iar acizii grași Omega 3 și aminoacizii ajută la refacerea mușchiului.