de Simona Lazăr
Se întâmplă să aveţi uneori senzația de „trosnire” a maxilarului? Să auziţi un pocnet specific și să aveţi dureri articulare? Vă întrebaţi atunci care sunt cauzele, dacă asta vă poate afecta sănătatea dentară și dacă nu cumva există urmări mult mai grave? Ei bine, înainte de a afla răspunsul la neliniștile dumneavoastră, vă propun să definim această afecțiune medicală.
Este faza premergătoare luxării sau ruperii mandibulei
Trosnirea maxilarului mai este cunoscută și sub denumirile de „crăparea” sau „pocnirea” maxilarului. Este însoțită de disconfort și de dureri specifice la nivelul maxilarului și al articulației temporo-mandibulare. De multe ori, persoanele care suferă de această afecțiune vor observa că și mișcarea maxilarului este dificilă, nu pot să deschidă gura bine fără durere. Aceasta este faza premergătoare luxării sau ruperii maxilarului, însă - iată și o veste bună - de cele mai multe ori nu se ajunge la urmări atât de complicate. Unii oameni sunt în mod natural predispuși să le trosnească maxilarul sau să aibă dureri la nivelul articulației temporo-mandibulare (pe care o vom numi aici: ATM). Astfel, tulburările ATM sunt mai frecvente la femei (de două ori mai mult decât la bărbați) și în special la persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, frecvența scăzând ulterior. Aceste probleme articulare se găsesc și la persoanele care au avut anumite anomalii congenitale sau de dezvoltare. În plus, acest tip de simptom este observat la mulți pacienți care suferă de probleme articulare, precum artrita, de exemplu. În cele din urmă, trebuie știut că aceste tulburări sunt foarte frecvente și afectează aproape 10% din populație.
Stresul poate fi uneori responsabil
Stresul nu este, în general, direct responsabil pentru durerile de maxilar. Se întâmplă, însă, ca persoanele stresate (în special cele mai perfecționiste) să contracteze excesiv și involuntar mușchii masticatori (cei care permit mestecarea, adică cei care mișcă maxilarul inferior), iar această afecțiune este cunoscută ca bruxism. Contracțiile, care au loc ziua și/sau noaptea, sunt uneori de așa natură încât provoacă un scrâșnet al dinților (scoțând și un sunet strident), care provoacă uzura prematură a dinților și dureri în zona maxilarului și a ATM. Multe dintre persoanele care suferă de bruxism folosesc în timpul somnului un dispozitiv special, care atenuează contracțiile și, pe cale de consecință, elimină și riscul de trosnire a maxilarului, păstrând totodată sănătatea dinților.
Tratament, doar în cazul unui handicap real
În timp ce sănătatea dinților poate fi (indirect) afectată de anumite pocniri/crăpări/trosniri ale maxilarului și ale articulației temporo-mandibulare, există și reversul. Într-adevăr, o aliniere dentară proastă și un maxilar prost poziționat pot duce la crăparea articulațiilor. Acest lucru se poate observa atunci când dinții au căzut sau au fost îndepărtați fără a putea fi înlocuiți cu proteze și, în general, în toate situațiile care prezintă o malocluzie (o ocluzie deficitară) semnificativă. Într-adevăr, pe termen lung, poziționarea articulației va fi modificată și acest lucru determină o abatere a maxilarelor, care poate duce ulterior la durere și crăpare.
În cazul durerii de maxilar sau al unei crăpături la nivelul maxilarului, tratamentul este luat în considerare numai dacă problema provoacă dureri semnificative sau un handicap real în viața de zi cu zi. Acest lucru afectează doar 20% dintre pacienți, majoritatea persoanelor recuperându-se spontan, în decurs de șase luni. Dacă medicul vă propune o intervenție și luați această hotărâre, atunci sunt de preferat abordările blânde: osteopatie, kinetoterapie, relaxare musculară, acupunctură, biofeedback, lucrări dentare etc.