de Claudia Mîţoi şi Flori Pintea
Cel puţin trei persoane din 10 au simţit măcar o dată-n viaţă arsuri în capul pieptului, aşa cum se spune popular, simptome care, însă, nu au persistat, motiv pentru care n-au fost luate în seamă. Ei bine, aceasta este una dintre manifestările gastritei, adică inflamarea mucoasei stomacului ca urmare a afectării acesteia. Bianca Istratie (medalion), medic specialist gastroenterolog, în cadrul Clinicii DigestMed, ne-a vorbit despre această afecţiune, despre simptomatologie, complicaţii şi forme de tratament.
„Principalele simptome sunt durerile în partea centrală a abdomenului superior”
- Ce este gastrita?
- Gastrita reprezintă o afecţiune acută sau cronică caracterizată prin inflamaţie la nivelul mucoasei gastrice. Gastrita nu este o afecţiune extrem de severă, putând fi ameliorată rapid, dacă este tratată în mod corespunzător, dar în lipsa unui tratament adecvat, poate genera disconfort ani întregi.
- Cum se manifestă?
- Principalele simptome ale gastritei sunt reprezentate de durerile în partea centrală a abdomenului superior, de pirozis, greaţă, vărsături, saţietate precoce după ingestia alimentară sau senzaţie de prea plin, inapetență, halitoză (halena), care nu este de cauză bucală sau respiratorie.
„Depistarea se poate efectua din materii fecale”
- Care sunt cauzele îmbolnăvirii?
- Cele mai frecvente cauze sunt cele infecţioase, generate frecvent de infecţia cu Helicobacter pylori. Apoi, este gastrita autoimună în care sistemul imunitar al individului dezvoltă anticorpi împotriva propriilor celule din mucoasa gastrică. Mai este gastrita medicamentoasă determinată, adesea, de tratamentele cu antiinflamatoarele nesteroidiene pentru dureri din diverse cauze. Mai este şi gastrita specifică: boala Crohn, gastrita eozinofilică, prezentă la persoanele cu alergie alimentară, cauzată de un infiltrat eozinofilic la nivelul mucoasei gastrice, dar şi gastrita limfocitară.
- Cum se stabileşte diagnosticul?
- Depistarea Helicobacter pylori, ca şi cauză frecventă a gastritei, se poate efectua din materii fecale, prin testul respirator, din sânge sau în timpul endoscopiei digestive superioare.
„Nu este o afecţiune ameninţătoare de viaţă”
- Se poate trăi cu o gastrită?
- Gastrita nu este o afecţiune ameninţătoare de viaţă, dar, netratată, poate să ducă la complicaţii şi la disconfort persistent. Gastrita nu afectează speranța de viață. Mai mult de jumătate dintre locuitorii planetei noastre sunt purtători de Helicobacter pylori, mare parte dintre ei complet asimptomatici.
- Când devine periculoasă?
- În cazul gastritei determinate de Helicobacter pylori, dacă nu s-a efectuat terapia de eradicare a bacteriei, o parte dintre indivizi pot dezvolta ulcer sau chiar cancer gastric. Dintre cei infectați 10% pot ajunge la ulcer. La persoanele care consumă regulat antiinflamatoare nonsteroidiene, riscul este și mai mare. Circa 70% dintre ulcerele gastrice sunt cauzate de infecția cu Helicobacter pylori. Acesta este agent carcinogen, fiind factor de risc pentru adenocarcinomul și limfomul gastric (MALT). Terapia de eradicare reduce acest risc. O proporție foarte mică dintre pacienții infectați cu Helicobacter pylori dezvoltă cancer (1%-2%). Important de reținut este că infecția trebuie tratată la cei care au indicații.
„Bacteria pătrunde în organism prin consumul de alimente contaminate”
- Cum ne putem testa de infecţia cu Helicobacter pylori?
- Se pot efectua numeroase examene pentru depistarea bacteriei Helicobacter pylori. Testul respirator, ce presupune ca pacientul să sufle într-un dispozitiv după ce a înghițit un lichid pe bază de uree. În funcție de respirația acestuia, dispozitivul va detecta instant prezența sau absența bacteriei. Testul serologic - acesta detectează în sânge anticorpii care apar odată cu bacteria H. pylori. De asemenea, antigenul fecal H pylori, secțiuni histologice, ce presupun testarea unei probe de biopsie prelevate în urma endoscopiei superioare a tractului gastrointestinal, testul rapid endoscopic care îşi schimbă culoarea dacă este prezentă bacteria, întrucât se schimbă pH-ul local din cauza unei enzime produse de Helicobacter.
- Care sunt cele mai frecvente situaţii care duc la contactarea bacteriei?
- Bacteria se poate transmite cel mai des în următoare situaţii: lipsa accesului la surse de apă curentă potabilă şi lipsa condițiilor igienice în mediul de viață. Bacteria H. pylori poate pătrunde în organism prin consumul de apă sau de alimente contaminate, dar se poate transmite și de la o persoană la alta prin intermediul salivei sau prin materiile fecale.
„Tratamentul se face cu medicamente care reduc secreţia acidă”
- Cum se răspândeşte?
- Întrucât bacteria se găseşte în mediu, răspândirea se face cel mai frecvent prin mâini murdare sau în cazul unei surse de apă contaminate sau alimente insuficient spălate. Această bacterie pătrunde frecvent în organismul copiilor, deoarece aceștia nu respectă, de multe ori, regulile de igienă. De aceea, bacteria se transmite mai puţin între persoane adulte, contactul fiind frecvent în copilărie, în medii cu nivel socioeconomic scăzut.
- Ce modalităţi de tratament sunt?
- Tratamentul medicamentos al gastritei se face, de obicei, cu medicamente care reduc secreţia acidă de la nivelul stomacului sau cu agenţi protectori ai mucoasei. În cazul infecţiei cu H. pylori tratamentul include o asociere de antibiotice şi inhi- bitori de pompă de protoni care reduc sinteza acidului din stomac. Se asociază în mod obişnuit două-trei antibiotice, iar durata recomandată de administrare este de 10-14 zile. Tratamentul poate fi, uneori, însoţit de efecte secundare, de obicei minore, dar este important să fie luat corect pentru o şansă bună de eradicare a bacteriei.