de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Aproximativ unu din cinci adulți suferă de o afecțiune rară, misofonia, o stare de enervare inexplicabilă la sunetul mestecatului sau al respirației celorlalți. Oamenii de știință continuă să cerceteze această afecțiune neobișnuită, care se dovedește mai răspândită decât s-a crezut anterior și care nu este o simplă toană.

Provoacă sentimentul de neputință

Persoanele cu misofonie au reacții negative puternice atunci când aud anumite sunete obișnuite, cum ar fi încercarea de a mirosi, înghițitul, respirația celorlalți sau căscatul. Cercetătorii de la Universitatea din Oxford estimează că 18% din populația generală din Marea Britanie se luptă cu această afecțiune. Sunetele creează un răspuns de tipul „luptă sau fugi”, care declanșează furie și dorința de a scăpa. „Experiența misofoniei este mai mult decât a fi enervat de un sunet. Boala poate provoca sentimente de neputință și ideea pregnantă că persoana respectivă este prinsă într-o capcană. Adesea, cei cu misofonie se simt rău pentru că reacționează așa cum o fac, mai ales când răspund în acest fel la sunetele emise de cei dragi”, explică specialistul Jane Gregory, de la Departamentul de Psihologie Experimentală din Oxford.

Afectează viața socială

În cadrul unui studiu clinic, voluntarii cu misofonie au fost întrebați despre „sunetele de declanșare”, intensitatea acestora și răspunsul lor emoțional. De asemenea, cercetătorii au colectat date despre modul în care aceste sunete le afectează viața participanților la experiment, modul în care se văd pe ei înșiși, relațiile lor personale și profesionale. Oamenii de știință au descoperit că 18% din grupul studiat a manifestat simptome semnificative de misofonie, reliefate prin cuvintele „prins” sau „neputincios”. În același timp, s-a evidențiat faptul că persoanele chestionate se învinuiesc pe ele însele pentru reacțiile puternice și au mărturisit că au ratat evenimente sociale importante din cauza impactului sunetelor asupra stării lor de spirit. „Deși există puține cercetări cu privire la cât de comună este misofonia într-o populație generală, studiile anterioare au raportat estimări cuprinse între cinci procente și 20%”, punctează Gregory.

18% din populaţia Marii Britanii suferă de misofonie

„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege ce cauzează misofonia și cum îi putem ajuta pe cei ale căror simptome le perturbă viața de zi cu zi“ (Jane Gregory, Universitatea Oxford)

Simptome mai acute la persoanele mai tinere

Pentru populația generală, cel mai frecvent răspuns negativ la sunetele care îi deranjează pe cei cu simptome acute a fost iritarea, nu sentimentul de neputință. Experții britanici au mai pus în evidență faptul că misofonia nu manifestă diferențieri în funcție de gen, precum și că simptomele erau mai acute la cei mai tineri din grupul de participanți. Dintre aceștia, circa 14% cunoșteau termenul de misofonie înainte de sondaj, dar numai 2,3% afirmau despre ei că au boala. „Studiul sugerează că mulți oameni ar putea să nu admită că au misofonie. Majoritatea persoanelor cu această boală nu cunosc termenul care le poate descrie simptomele cu care se confruntă. Echipa lucrează pentru a crește profilul afecțiunii și pentru a oferi clinicienilor instrumentele de care au nevoie pentru a înțelege și a evalua misofonia în mod eficient”, afirmă specialistul Silia Vitoratou, de la King’s College, din Londra.