de Roxana Istudor şi Adrian Barna

11 minute de mers pe jos reduc riscul de deces prematur

Mersul pe jos într-un ritm alert timp de doar 11 minute pe zi reduce riscul de deces prematur cu aproape un sfert, arată o nouă cercetare, derulată în cadrul Universității Cambridge. Potrivit experților, 1.100 de pași - jumătate din media recomandată - protejează împotriva bolilor cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. Studiul a luat în calcul datele a 30 de milioane de oameni din întreaga lume și este cel mai mare de acest gen. Concret, rezultatele au evidențiat faptul că 75 de minute de exerciții de intensitate moderată pe săptămână reduc rata mortalității cu 23%.

Poziţia încrucişată a picioarelor afectează circulaţia sangvină

Sănătatea și postura sunt afectate de poziția cu picioarele încrucișate, atrag atenția cercetătorii de la Universitatea Lancaster, din Marea Britanie. Practic, această poziție crește nealinierea șoldurilor și modifică viteza cu care sângele se mișcă prin vasele de sânge din membrele inferioare, ceea ce poate crește riscul apariției cheagurilor. De asemenea, menținerea picioarelor încrucișate poate genera modificări pe termen lung în lungimea mușchilor și a aranjamentelor osoase în pelvis, crescând riscul de afectare a alinierii coloanei vertebrale și umerilor.

Infecţia cu SARS-CoV-2 afectează materialul genetic al celulelor

Materialele genetice din celulele umane sunt stocate într-o structură numită cromatină. Unii viruși deturnează sau schimbă cromatina, astfel încât să se poată reproduce cu succes în celule. Potrivit Centrului de Științe ale Sănătății al Universității Texas, din Houston, SUA, SARS-CoV-2 este unul dintre microorganismele care pot afecta cromatina, făcând celulele normale să se comporte dezorganizat. „După infectarea cu SARS-CoV-2 am constatat că porțiuni ale cromatinei își pierd formele obișnuite și încep să se amestece”, explică expertul Wenbo Li.

Zonele mai reci prelungesc viaţa

În timp ce Florida, de exemplu, este un loc de retragere popular datorită temperaturilor calde, oamenii de știință germani au descoperit că o viață mai lungă după pensionare se poate înregistra de fapt în zonele mai reci. Concret, potrivit specialiștilor, temperaturile moderat de scăzute cresc longevitatea și diminuează expunerea la boli legate de vârstă, întrucât frigul împiedică proteinele să se aglomereze. De asemenea, potrivit altor studii, frigul este benefic pentru întârzierea îmbătrânirii, crește activitatea fizică și accelerează metabolismul.

Bunătatea întreţine starea de bine

Un studiu derulat la Universitatea de Stat din Ohio, SUA, a evidențiat faptul că bunătatea, empatia și voluntariatul sunt, pe lângă trăsături care au fost întotdeauna salutate ca fiind esențiale pentru o viață socială bună, și cele mai bune metode de a întreține starea de bine la nivel fizic și emoțional. „Conexiunea socială este unul dintre ingredientele vieții cel mai puternic asociate cu bunăstarea. Efectuarea de acte de bunătate pare a fi una dintre cele mai bune modalități de a promova aceste conexiuni”, punctează expertul David Cregg. Un act de bunătate a fost definit de specialiști ca fiind „concentrarea pe nevoile altora”.