de Simona Lazăr
Denervarea renală, constând în întreruperea activității electrice a nervilor destinați rinichilor, poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale la pacienții cu hipertensiune arterială severă, rezistentă la tratament. O arată primele rezultate, la şase luni, ale unui studiu coordonat la Spitalul European Georges Pompidou din Paris.
„Constă în întreruperea conexiunilor nervoase dintre rinichi și creier”
Denervarea renală ar putea deveni o armă suplimentară în lupta împotriva hipertensiunii arteriale. Și mai cu seamă în ceea ce privește rezistența HTI la medicamente. Această formă rebelă privește 5% până la 30% dintre persoanele hipertensive. Două echipe de la Spitalul European Georges Pompidou (Assistance publique - Hôpitaux de Paris) conduse de prof. dr. Michel Azizi și dr. Marc Sapoval, sunt interesate de câțiva ani de denervarea renală, pentru reducerea tensiunii arteriale. „Această tehnică constă în întreruperea conexiunilor nervoase dintre rinichi și creier (sistemul nervos simpatic), pentru a bloca mecanismele vasoconstrictoare, pe de o parte, și a celor implicate în retenția de apă și sodiu, pe de altă parte. Aceste mecanisme contribuie la rezistența tensiunii arteriale la tratamentele antihipertensive”, explică Michel Azizi. În practică, un radiolog sau cardiolog intervențional aplică un curent electric de intensitate scăzută (unde de radiofrecvență), furnizat de un cateter, pe peretele arterelor renale. Acesta este introdus succesiv în cele două artere renale pe cale endovasculară, pe calea arterială femurală, sub sedare.
S-a studiat raportul de eficacitate al acestei tehnici, comparativ cu tratamentul medicamentos exclusiv
Încă din 2009, pacienții au fost tratați cu această tehnică, inclusiv ca parte a unui studiu internațional. Acest prim studiu a arătat fezabilitatea denervării renale și primele rezultate pozitive în ceea ce privește controlul tensiunii arteriale. Dar acest proces a avut multe limitări metodologice. Acesta este motivul pentru care profesorii Azizi și Sapoval coordonează un nou studiu clinic multicentric francez (DENERHTN), finanțat de Ministerul Sănătății și promovat de AP-HP, menit să clarifice raportul risc-beneficiu și costul procedurii. De asemenea, s-a studiat raportul de eficacitate al acestei tehnici, comparativ cu tratamentul medicamentos exclusiv.
Au participat 106 pacienți
Au fost incluși exact 106 pacienți și împărțiți în două grupe: pacienții din primul grup au fost denervați și urmează un tratament care combină mai multe molecule hipotensive, cei din al doilea grup doar urmează tratamentul medicamentos. În ambele cazuri, numărul de antihipertensive a crescut treptat în timpul procesului, ajungând în medie la cinci medicamente diferite după şase luni. Rezultatele pentru această perioadă au fost publicate în prestigioasa revistă științifică The Lancet. Ele arată o reducere a tensiunii arteriale de aproximativ 6 mmHg suplimentar, la măsurarea ambulatorie a tensiunii arteriale, în favoarea denervației renale. Aceasta reprezintă o scădere medie a tensiunii arteriale sistolice, în măsurarea ambulatorie, în timpul zilei, de 15,8 mmHg în grupul denervat și 9,9 mmHg în grupul de control. Această scădere a tensiunii arteriale a fost obținută cu o bună siguranță de utilizare a tehnicii de denervare. „Această scădere atestă un beneficiu real care contrazice alte rezultate negative anterioare, dar pentru care toate procedurile și măsurile nu au fost standardizate și deci mai variabile”, clarifică prof. dr. Michel Azizi.