de Simona Lazăr

Hipermetropia este o tulburare de vedere care provoacă dureri puternice de cap și poate aduce lacrimi în ochi, dacă este lăsată netratată. Ea diferă de miopie, strabism și alte afecțiuni mai cunoscute ale vederii, dar nu înseamnă că este mai rar întâlnită decât acestea. Dar cum să recunoaștem hipermetropia și cum putem să o tratăm?

Un viciu de refracție

Ar trebui să începem cu o definiție a hipermetropie - ce este aceasta și cum o recunoaștem. O persoană care suferă de hipermetropie vede mai bine de departe decât de aproape, deoarece o anomalie îl împiedică să reflecte corect imaginea. Mai precis, atunci când individul privește atent o imagine, aceasta nu se formează pe retină, ci în spatele retinei, ceea ce generează o vedere încețoșată. Vorbim, de fapt, despre un viciu de refracție. Ca și în cazul sticlei, al unei pelicule de apă etc., razele de lumină suferă un proces de refracție atunci când trec prin mediile transparente ale ochiului. Aceste „medii transparente” sunt corneea, umoarea apoasă, cristalinul și corpul vitros. Pentru ca imaginea să se „compună” pe retină - care este receptorul vizual, această trecere a razelor de lumină prin mediile transparente trebuie să nu fie perturbată. Când însă există o problemă la nivelul acestor medii (și, aici, e vorba îndeosebi despre cornee) va apărea acel „viciu de refracție care tulbură și imaginea formată. În cazul unei persoane emotrope (care poate să vadă fără să aibă nevoie de dioptrii), se formează corect atât imaginile de la distanță, cât și cele de aproape. Când însă apare un viciu de refracție și se cere utilizarea ochelarilor cu diferite dioptrii, vom întâlni trei situații clare: hipermetropia (când focalizarea luminii este în spatele retinei), miopia (când focalizarea e în fața retinei) și astigmatismul (când imaginea se formează în mai multe locuri).

Trei cauze specifice bolii

Hipermetropia, în funcție de anomalia prezentă, de sursa (cauza) anomaliei și de o serie de alți factori, se manifestă diferit. Avem trei tipuri distincte ale afecțiunii, după cum urmează. Hipermetropia axială - apare atunci când ochiul este prea scurt pentru o convergență bună. Hipermetropia de curbură - survine din cauza unei anomalii a corneei, anomalie care poate fi cauzată de o malformație congenitală, dar poate fi și urmare a unui traumatism. Hipermetropia de index (sau indice) este cauzată de scăderea progresivă a refracției cristalinului, din cauza înaintării în vârstă.

Durerile de ochi şi de cap sunt de durată

În general, când cineva suferă de hipermetropie există semne clare, cum ar fi faptul că vederea de aproape este încețoșată, iar durerile de ochi și de cap sunt de durată și, adeseori foarte puternice. Odată ce suntem alertați că există o tulburare de vedere, următorul pas este consultul oftalmologic. Medicul de specialitate este cel care poate prescrie ochelari cu lentile convexe, lentile de contact sau chiar o operație cu laser, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru aceasta.