de Georgiana Mihalcea
Oamenii de știință au dezvoltat un decodor care, prin imagistica creierului și inteligența artificială, reușește să traducă gândurile unei persoane în limbaj, fără ca ea să vorbească. Obiectivul principal al acestui „decodor de limbaj” este de a ajuta pacienții care au pierdut capacitatea de a vorbi să își comunice gândurile prin intermediul unui computer. Deși creat în scopuri medicale, acest nou dispozitiv ridică totuși întrebări cu privire la invadarea „intimității mentale”, recunosc autorii studiului publicat în Nature Neurosciences.
Un sistem care nu necesită electrozi
Pentru a evita criticile, oamenii de știință din spatele acestei invenții subliniază că instrumentul lor funcționează numai după antrenamentul creierului, petrecând ore lungi într-un dispozitiv RMN (imagini prin rezonanță magnetică). Interfețele anterioare creier-mașină, menite să permită persoanelor cu dizabilități majore să-și recapete autonomia, și-au dovedit deja valoarea. Una dintre aceste interfețe era capabilă să transcrie propozițiile unui pacient paralizat incapabil să vorbească sau să scrie pe o tastatură. Dar aceste dispozitive necesită o intervenție chirurgicală invazivă, cu implantarea de electrozi în creier, și se concentrează doar pe zonele care ne controlează gura pentru a forma cuvinte.
Detectează diferitele regiuni stimulate ale creierului
În timpul experimentului, trei persoane au petrecut 16 ore într-un dispozitiv de imagistică medicală funcțională (fMRI). Această tehnică face posibilă înregistrarea variațiilor fluxului sangvin din creier, raportând astfel în timp real activitatea zonelor cerebrale în timpul anumitor sarcini (vorbire, mișcare etc.). Voluntarilor li s-au dat să asculte podcasturi. Acest lucru a permis cercetătorilor să determine modul în care cuvintele, propozițiile și semnificațiile lor au stimulat diferite regiuni ale creierului. Apoi au introdus acele date într-o rețea neuronală artificială de procesare a limbajului folosind GPT-1, predecesorul chatbot-ului ChatGPT. Rețeaua a fost instruită să înțeleagă cum va reacționa fiecare creier la discursul auzit. Fiecare persoană a ascultat apoi o nouă poveste în interiorul aparatului fMRI, pentru a testa dacă rețeaua a interpretat corect.
O decodare care depășește limbajul
Rezultatul a fost de-a dreptul uimitor: chiar dacă a parafrazat sau a schimbat ordinea cuvintelor, decodorul a reușit să „reconstituie sensul a ceea ce a auzit persoana”, a explicat Jerry Tang (Universitatea din Austin), primul autor al studiului. De exemplu, când un utilizator a auzit expresia „Nu am încă permis de conducere”, modelul de rețea a răspuns „El nici măcar nu a început să învețe încă să conducă”. Experimentul a mers mai departe: chiar și atunci când participanții și-au imaginat propriile povești sau au vizionat filme mute, decodorul a reușit să surprindă esența gândurilor lor. Aceste rezultate sugerează că „decodificăm ceva care este mai profund decât limbajul și apoi îl convertim în limbaj”, a continuat Huth.
O amenințare la adresa vieții private?
Acesta este un adevărat pas înainte în comparație cu interfețele anterioare creier-mașină, a reacționat David Rodriguez-Arias Vailhen, profesor de bioetică la Universitatea Spaniolă din Granada, care nu a fost implicat în studiu. Acest lucru ne aduce mai aproape de un viitor în care mașinile vor fi „capabile să citească mințile și să transcrie gândurile”, a comentat omul de știință. Dar el avertizează că acest lucru s-ar putea întâmpla împotriva voinței oamenilor, de exemplu atunci când aceștia dorm și, prin urmare, să ne pună în pericol libertatea în viitor. Riscuri pe care autorii studiului le-au anticipat, demonstrând că decodorul nu a funcționat asupra creierului unei persoane asupra căreia nu fusese antrenat.