de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Indicator major al stării de sănătate, mai ales în condițiile în care bolile cardiovasculare sunt pe primul loc din perspectiva cauzelor de mortalitate la nivel mondial, pulsul variază de la o persoană la alta și diferă în funcție de activitate. Dar are și unele repere fixe.
Vârsta, sexul și starea emoţională, factori de influențare
Pulsul este dilatarea ritmică a unei artere ca urmare a pompării sângelui, generată de deschiderea şi închiderea aortei, iar valorile sale sunt date de bătăile inimii. Pulsul poate fi simţit cu uşurinţă atunci când sunt atinse anumite puncte de presiune, precum arterele carotide (situate la nivelul gâtului) sau artera radială (care alimentează mâna cu sânge). În general, factorii care influențează ritmul cardiac sunt vârsta, sexul, stresul, exercițiile fizice, tratamentele medicamentoase. Pulsul este mai mic atunci când o persoană este relaxată şi creşte la efort. În plus, valorile acestei frecvențe cardiace pot fi influenţate şi de starea emoţională. În același timp, cercetătorii au descoperit că femeile au un puls normal ceva mai mare. Potrivit Colegiului American de Cardiologie, acest lucru este legat de nivelul hormonilor, în special al testosteronului, care este crescut la bărbaţi. În egală măsură, cordul femeilor este mai mic şi pompează mai puţin sânge, însă într-un ritm mai rapid.
Devierile, asociate cu boli grave
Un puls măsurat corect poate semnala unele probleme de sănătate, mai ales dacă este vorba despre persoane înaintate în vârstă. Pulsul normal variază la adulţi între 60 şi 100 de bătăi pe minut. Atunci când este mărit (inima bate cu rapiditate), poate fi vorba despre tahicardie, iar când este prea lent, bradicardie. Cauzele frecvente pentru un puls crescut sunt bolile cardiovasculare, colesterolul ridicat, diabetul, boala tiroidiană, dezechilibrul electrolitic, fumatul, consumul de alcool, temperatura ridicată generată de efort prelungit, cofeina, anumite medicamente, pneumonia, febra, anemia. Bolile asociate cu o frecvenţă cardiacă mai mare sunt infecţiile acute, cardiomiopatia, fibrilaţia atrială, tahicardia ventriculară, hipertiroidia, durerile în piept, astmul, hipokalemia (concentraţie redusă de potasiu în sânge). La polul opus, cauzele frecvente ale bradicardiei sunt infecțiile, hipotiroidismul, bolile inflamatorii. Pulsul mic poate fi cauzat de afectarea ţesutului cardiac, asociată îmbătrânirii, de defecte congenitale, de complicaţii apărute în urma inter- venţiilor chirurgicale, de hipotiroidism.
Mişcare, meditaţie, scădere în greutate
În general, o frecvenţă cardiacă mai mică în repaus indică funcţionarea corectă a sistemului cardiovascular. Pentru a menține un ritm cardiac optim pe termen lung, specialiștii recomandă un program adaptat de exerciții fizice (30 de minute zilnic sunt de natură să încetinească treptat frecvența cardiacă crescută), reducerea nivelului de stres, metode de relaxare (yoga, meditația, tai chi și alte tehnici similare), eliminarea fumatului și a alcoolului, scăderea în greutate (cu cât corpul este mai mare, cu atât inima trebuie să lucreze mai mult pentru a-i furniza sânge), un program potrivit de somn, monitorizarea constantă a ritmului cardiac.