de Adrian Pătrăuceanu şi Daniel Şuta
Nu doare, însă otoscleroza face parte dintre bolile considerate periculoase care, netratate la timp, duc la dispariția auzului. Acesta este motivul pentru care specialiștii recomandă să mergeți la medic chiar și la cele mai mici semne de tulburare a auzului. Tot ce trebuie să știți despre otoscleroză aflați în rândurile de mai jos.
Factorul genetic este cauza principală a apariției
Potrivit oamenilor de știință, otoscleroza, care este o creștere osoasă anormală localizată în urechea medie, se poate manifesta chiar de la vârsta de 8-10 ani, însă se cunoaște faptul că cel mai frecvent afectează persoanele între 15 şi 40 de ani. Cât privește cauzele apariției bolii, studiile au arătat că jumătate dintre persoanele care suferă de otoscleroză au această boală în familie, drept urmare prima cauză a apariției afecțiunii este considerată factorul genetic. Din categoria factorilor de risc fac parte și antecedentele de hipoacuzie, iar unele modificări hormonale, precum sunt cele din timpul sarcinii sau din perioada menopauzei, pot accelera evoluția. Predispuse să facă otoscleroză sunt și persoanele care au avut pojar sau o leziune la nivelul urechii interne, dar risc de apariție a bolii o au și persoanele cu boli autoimune.
Pot avea amețeli sau diferite zgomote în urechi
Se crede că cele mai susceptibile la dezvoltarea otosclerozei sunt persoanele din rasa caucaziană, comparativ cu afro-americanii. Într-o proporție de 70% dintre cazuri, scăderea auzului este unilaterală, dar în timp boala afectează și cealaltă ureche. Specialiștii trag un semnal de alarmă, menționând că diminuarea auzului este însoțită și de amețeli sau de diferite zgomote în urechi. Potrivit cercetătorilor, în interiorul urechii fiecărei persoane există trei oase mici, respectiv ciocanul, nicovala și scărița, care vibrează atunci când undele de sunet intră în ureche. În acest fel sunt transmise sunetele spre urechea internă, care le transformă în semnale, și, ulterior, ajung spre creier. În momentul în care o persoană suferă de otoscleroză, scărița se apropie foarte mult de osul alăturat și în timp se lipește de acesta, încât nu se mai poate mișca. Ce înseamnă asta? Că sunetul nu mai poate fi transmis la intensitatea normală spre urechea internă.
Se recomandă audiograma şi timpanograma
Ca și simptomatologie, primul lucru care trebuie să vă dea de gândit este faptul că auziți din ce în ce mai slab. Apar apoi dificultăți în a înțelege șoapte sau sunete joase și profunde. Totodată, persoana suferindă are senzația că din interiorul urechii sale se aud niște țiuituri, murmure sau pocnituri și sunt cazuri în care apare și amețeala. Pe de altă parte, însă, auzul persoanei în cauză devine puțin mai bun când există un zgomot de fundal. Dacă aveți una sau mai multe simptome de acest fel e indicat să mergeți de urgență la medicul ORL-ist pentru a fi diagnosticat. Otolaringologul va avea grijă în primul rând să vadă dacă nu cumva există alte afecțiuni care ar putea cauza aceleași simptome ca ale otosclerozei, apoi vi se va face audiograma, adică acel test care măsoară auzul, dar și conducția prin urechea mijlocie, adică timpanograma. În cazurile mai grave, se va opta pentru investigații precum tomografia computerizată.
Folosirea aparatului auditiv nu prezintă niciun risc
Dacă medicii vor constata că aveți o formă ușoară de otoscleroză, în cele mai multe cazuri veți fi ținut sub observație și auzul va fi verificat periodic. În cazurile în care se observă la pacienți o pierdere avansată a capacității de a percepe sunetele, medicii vă pot orienta către purtarea unui aparat auditiv. Sunt multe persoane care se sperie de acest lucru, însă specialiștii le spun că nu au niciun motiv, mai ales că folosirea aparatului auditiv nu prezintă absolut niciun risc pentru sănătate. Mic și discret (există chiar unele ce pot fi purtate în interiorul urechii), aparatul auditiv este acel dispozitiv electronic care are rolul de a crește volumul sunetului când acesta intră în ureche, astfel încât persoana nu mai are probleme cu auzul. Există însă și situații, mai ales atunci când pacientul nu dorește să poarte aparat auditiv, în care este nevoie de intervenție chirurgicală, numită stapedectomie. Aceas- ta constă în îndepărtarea unei părți a osului afectat și înlocuirea acestuia cu un implant din plastic sau din metal, cu ajutorul căruia va fi transmis sunetul.
Nu suflați nasul timp de două săptămâni de la intervenția chirurgicală
Dacă totuși ați ales să faceți operație pentru a fi îndreptat auzul, vi se recomandă în primul rând să evitați contactul cu persoanele ce au infecții de tract respirator. De asemenea, nu aveți voie să stați în curent și trebuie să vă protejați mereu urechile împotriva frigului. Mare atenție la modificările bruște de presiune, de aceea trebuie să uitați pentru o perioadă de minunatele excursii la munte. Pe de altă parte, evitați cât puteți de mult să stați în zgomote puternice. Medicii vă sfătuiesc ca, după ce ați făcut operația, să nu dormiți timp de o săptămână pe urechea cu probleme. Întrucât după operație sunt frecvente amețelile, grețurile sau vărsăturile, trebuie să optați pentru o dietă în care să fie introduse alimentele ușoare. Măriți și cantitatea de lichide. Sub nicio formă nu trebuie să permiteţi să intre apă în urechea operată și, de asemenea, nu suflați nasul timp de două săptămâni de la intervenția chirurgicală. Ideal ar fi nici să nu strănutați, dar dacă totuși se întâmplă, faceți această operațiune deschizând gura cât mai larg posibil, pentru a fi evitată creșterea presiunii în urechea medie.
Se poate modifica percepţia gustativă pe jumătate din limbă
Din păcate însă, nimeni nu vă poate garanta reușita 100% a operației, iar riscurile sunt destule. Specialiștii spun că pacienții se pot trezi cu înrăutățirea țiuitului din ureche sau chiar pierderea totală a auzului. Pot apărea infecții, dureri sau se pot forma cheaguri sangvine în ureche. De asemenea, puteți rămâne cu intoleranță față de zgomotele puternice sau vi se poate modifica percepția gustativă pe jumătate din limbă. Nu în ultimul rând, se poate vorbi despre perforarea membranei timpanice. Indiferent ce metodă ați alege, dacă vi s-a spus că suferiți de otoscleroză nu lăsați netratată afecțiunea, pentru că pierderea auzului progresează până la surzire.