de Georgiana Mihalcea
Ținând în frâu metabolismul, tiroida se asociază involuntar cu alte organe, afecțiuni și joacă, de asemenea, un rol important în procesul de concepere și de naștere a unui copil. Tiroida își exercită controlul asupra organismului prin hormonii pe care îi secretă. Acești mesageri chimici stimulează activitatea din corpul nostru cu ajutorul sângelui, care circulă pretutindeni, distribuindu-i concomitent la toate organele în parte.
Fertilitatea
Dacă vor să devină părinţi, ambii membrii ai unui cuplu trebuie să aibă o tiroidă care funcţionează normal. Tiroida hipoactivă la bărbaţi duce la o lipsă de atracție sexuală, azoospermie şi, în cel mai rău caz, la impotenţă. Dar nu există motive de panică, există tratament! La femeile cu tiroidă hipoactivă dispare libidoul, menstrele sunt foarte abundente şi dureroase şi, implicit, imposibilitatea ovulaţiei. Tratamentul cu tiroxină este foarte eficient. Cât priveşte tiroida hiperactivă aceasta poate duce, în rândul bărbaţilor, la diminuarea fertilităţii, dar, la cei mai puțin norocoși dintre ei poate duce chiar la impotenţă. Femeile au menstre mai rare şi mai sărace sau pot chiar înceta complet. Eliberarea lunară a unui ovul este suspendată, aşa că apariţia unei sarcini este aproape imposibilă. Şi chiar dacă apare, incidenţa unui avort este destul de mare.
Sarcina
Tiroida joacă un rol important în timpul sarcinii. Ea face ca organismul să funcționeze normal pe perioada celor nouă luni, oferind susținere totată și noii ființe care va veni pe lume. Tiroida coordonează dezvoltarea generală a fătului, inclusiv cea mentală. Consultul endocrinologic și tratamentul profilactic sau curativ adecvat pot preveni situații patologice cu risc major pentru viața viitoarei mame și a copilului său. Hipotiroidismul se întâlnește la femeia gravidă cu o frecvență de aproximativ 1 caz la 100. Consecințele sunt destul de neplăcute, cea mai vizibilă este excesul de greutate în timpul sarcinii, dar și după naștere. Riscurile hipertiroidiei în sarcină: preeclampsie, insuficiență cardiacă, dezlipire de placentă, infecții și hemoragii postpartum, anemie și chiar avort spontan. Din păcate, 20% dintre femeile care dezvoltă hipotiroidism în cursul sarcinii vor rămâne hipotiroidiene și postnatal.
Afecțiunile virale
Cistita, bronșita, indigestia și răceala duc la scăderea nivelului T3. Dacă se observă o apatie excesivă și o incapacitate de concentrare care persistă după răceală sau după o boală virală, ar putea să fie un simptom de început de tiroidă de tip Hashimoto. Testele specifice vor confirma o problemă în funcționarea acestei glande.
Bolile grave
Boli acute sau grave, cum ar fi pneumonia, cancerul, infarctul miocardic, anorexia nervoasă severă, diabetul sau alcoolismul determină scăderea cantității de secreție a celor doi hormoni tiroidieni și pot apărea unele simptome de hipoactivitate tiroidiană. Puteți fi palid, să simțiți că vă este mai mereu frig și că întreaga activitate mentală este mult mai lentă.
Diareea cronică
Indiferent de cauză, diareea cronică sărăcește corpul de hormoni tiroidieni mai rapid decât este capabilă glanda să-i înlocuiască. Este un deficit tiroidian forțat și nu o reacție a organismului la boala în sine. Este recomandat ca în astfel de situații să se administreze comprimate de tiroxină până la oprirea tulburărilor intestinale.
Deficiențele hepatice
Unele tipuri de inflamaţii ale ficatului provoacă o creştere de scurtă durată a T4 în sânge. Ficatul produce proteina care transportă T4 în sângele circulat şi, când este iritat, poate produce mai multă proteină decât în mod obişnuit. În afecţiunile grave ale ficatului cum ar fi ciroza alcoolică, tiroida funcţionează atât de greu, încât testele pot arăta un deficit de T4 şi că T3 ar lipsi cu totul. Într-o astfel de situaţie este cazul ca tiroida să fie ajutată cu un aport de tiroxină. Aproape întotdeauna dereglările hepatice autoimune merg mână în mână cu o hipotiroidie de tip Hashimoto.
Hipertensiunea arterială
La pacienții cu hipertensiune arterială este agravată atât de hipo, cât şi de hiperactivitatea tiroidei. În primul caz, vasele de sânge pot fi îngustate din cauza depunerilor de colesterol în pereţii lor, fiind necesară o presiune a sângelui mai ridicată. În al doilea caz, ritmul cardiac rapid măreşte presiunea sangvină în mod direct. Indiferent de mecanism este absolut necesar să de depisteze dereglarea tiroidiană şi să se trateze corect până la vindecarea completă.
Boala coronariană
Fie că e vorba despre artere obstruate sau de ritm cardiac hipertensiv, coexistenţa cu afecţiunile tiroidiene atrage instaurarea unei stări de urgenţă. Este o prioritate tratamentul dereglărilor glandei fluture.
Problemele respiratorii
În bronşita cronică, emfizem şi astmul bronşic, dificultăţile respiratoii sunt agravate de o hiperactivitate tiroidiană. Pentru a mai încetini bătăile inimii puteţi lua un beta-blocant, iar un medicament antitiroidian, cum ar fi carbimazolul, vă va uşura respiraţia, dacă este administrat concomitent cu un tratament pulmonar obişnuit. Atenţie! Toate aceste medicamente trebuie prescrise de un medic specialist!
Diabetul
Este destul de greu de controlat dacă se asociază cu o tiroidă hiperactivă. Dacă aveți o guşă care nu v-a deranjat ani întregi, dacă ați avut tulburări tiroidiene în trecut sau unii membri ai familiei au avut tulburări autoimune să nu vă surprindă dacă medicul specialist va dori să vă verifice tiroida în cazul în care răspundeți lent la tratamentul bolilor menţionate mai sus. Tratamen- tul tiroidian poate salva viaţa unui astfel de pacient.
Conexiuni speciale
Boala Hashimoto este destul de frecventă la copii şi tinerii suferinţi de alte dereglări genetice, cum ar fi: fibroza chistică şi sindroamele Down, Turner şi Klinefelter. În aceste situaţii defecţiunea titoidiană răspunde bine la tratamentul cu T4, dar, din păcate, nu ajută în problema genetică. Tiroidita Hashimoto se asociază, în general, cu guşa (mărirea tiroidei) la pacienţii tineri şi cu atrofia tiroidei (tiroida mică) la pacienţii vârstnici, prin distrugerea tiroidei de anticorpii antitiroidieni. Hipotiroidia (concentraţia scăzută de hormoni tiroidieni în sânge) apare atunci când anticorpii distrug aproximativ 90% din ţesutul tiroidian. Hipotiroidia secundară tiroiditei Hashimoto este mai frecvent întâlnită la adulţi decât la copii. Boala Basedow-Graves este asociată frecvent cu colita ulceroasă, boala celiacă, boala Crohn şi mzasthenia gravis. Reprezintă cea mai frecventă formă de hipertiroidie. Poate apărea la orice vârstă, dar mai frecvent între vârsta de 20 şi 40 de ani şi este de cinci ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi. Studiile efectuate au demonstrat că boala Basedow are predispoziţie familială. S-a constatat că aproximativ 15% din pacienţi au o rudă apropiată care suferă de Basedow şi aproximativ 50% din rudele pacienţilor cu această afecțiune au un titru crescut de anticorpi antitiroidieni.