de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Fumul pasiv de tutun - cel care se regăsește în mediu - are aceleaşi substanţe chimice nocive pe care le inhalează oamenii care fumează. De la copii la adulți și vârstnici, fumatul pasiv este o amenințare reală și serioasă la sănătate.
Crește nivelul metalelor grele în saliva copiilor
Fumul de tutun a fost de mult recunoscut ca un contributor semnificativ la poluarea aerului din interior și un pericol pentru sănătate, inclusiv a celor care nu fumează. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, peste 41.000 de adulți nefumători mor în fiecare an în Statele Unite din cauza expunerii la fumatul pasiv. Un alt studiu, condus de cercetătorii Universității Penn State, a scos la lumină o nouă îngrijorare: expunerea la fumul de tutun crește prezența metalelor grele în saliva copiilor. „Fumul de tutun conține mii de compuși chimici, dintre care majoritatea este dăunătoare pentru oameni. În timp ce creșterea politicilor împotriva fumatului și conștientizarea riscurilor legate de fumul de tutun din mediu au contribuit la o reducere substanțială a expunerii în ultimii ani, unii copii continuă să experimenteze niveluri extrem de ridicate de expunere”, atrage atenția cercetătorul Lisa Gatzke-Kopp. Concret, echipa de experți a găsit asocieri semnificative între nivelurile de cotinină (un metabolit al nicotinei) din saliva copiilor și urmele de metale grele, precum plumbul.
Risc de cancer la plămâni, laringe, sinusuri, sân
Fumul pasiv este un amestec de două forme de fum care provin de la arderea tutunului: cel principal, expirat de o persoană care fumează, și cel secundar, de la capătul aprins al unei ţigări, pipe sau unui trabuc. Acesta din urmă are concentraţii mai mari de nicotină şi agenţi cancerigeni. Când oamenii care nu fumează sunt expuşi la fumul pasiv, consumă de fapt nicotină şi substanţe chimice toxice la fel cum o fac persoanele care fumează. Cu cât se respiră mai mult fumul pasiv, cu atât nivelurile acestor substanţe chimice dăunătoare din corpul nefumătorului sunt mai mari. Iar prima alarmă este riscul de cancer. Fumatul pasiv implică inhalarea a peste 7.000 de substanţe chimice, inclusiv minimum 70 care provoacă temuta boală. Fumatul pasiv poate cauza cancer pulmonar chiar şi la persoanele care nu au fumat niciodată. Există, de asemenea, unele dovezi care sugerează că ar putea fi legat de cancere de laringe, sinusuri sau sân. De asemenea, expunerea femeilor însărcinate la fumul generat de alții crește riscul de cancere în copilărie - limfom, leucemie, tumori cerebrale.
Deteriorează ADN
Respirarea fumului pasiv afectează inima şi vasele de sânge, ceea ce creşte riscul de atac de cord și de accident vascular cerebral. În același timp, cercetările au arătat că particulele din fumul de tutun pasiv se depun în praf şi pe suprafeţe şi rămân în casele fumătorilor și pe obiecte mult timp după ce fumul dispare. Chiar dacă nu mai sunt sub formă de fum, aceste reziduuri se combină cu gazele din aer și pot forma compuşi care cauzează cancer sau crize de astm. De exemplu, unii dintre agenţii cancerigeni despre care se ştie că generează cancer pulmonar au fost depistaţi în probe de praf prelevate din casele persoanelor care fumează. Cercetările au arătat, de asemenea, că fumatul pasiv poate deteriora ADN-ul uman în culturile celulare.