de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Copiii care citesc devin adulţi mai fericiţi
Un studiu publicat în revista Psychological Medicine a constatat o legătură puternică între cititul timp de 12 ore pe săptămână și îmbunătățirea performanței la testele cognitive ale copiilor atunci când devin adolescenți. Cercetarea, realizată la universitățile Cambridge și Warwick, din Marea Britanie, și la Universitatea Fudan, din Shanghai, a constatat pentru prima dată „asocierea importantă” dintre lectura timpurie de plăcere și dezvoltarea cognitivă și bunăstarea mentală a copiilor, îmbunătățindu-le acestora cunoașterea și structura creierului.
Somnul în timpul zilei încetineşte îmbătrânirea creierului
Cercetătorii de la University College London au examinat impactul somnului de zi asupra sănătății creierului. Analizând datele de la sute de mii de participanți, experții britanici au descoperit că persoanele predispuse genetic să doarmă la prânz aveau un volum mai mare al creierului și prezentau semne mai reduse de îmbătrânire a acestui organ, cu echivalentul a până la 6,5 ani. Rezultatele sugerează că somnul regulat în timpul zilei ar putea ajuta la întârzierea contracției creierului cauzată de vârstă și are potențialul de a preveni bolile neurodegenerative.
Micile plăceri zilnice sporesc capacitatea de concentrare
Plăcerile de zi cu zi, cum ar fi ascultarea muzicii preferate sau o ceșcuţă cu cafea, pot crește activitatea creierului, îmbunătățind concentrarea și atenția, arată un studiu recent, derulat în cadrul Școlii de Inginerie Tandon, de la Universitatea din New York. Studiul a implicat participanții care purtau brățări de monitorizare a pielii și benzi de monitorizare a creierului. Ei au efectuat teste cognitive în timp ce se bucurau de muzică, parfumuri sau cafea. Cercetătorii de la NYU au descoperit că toate au influențat în mod semnificativ creierul, stimulându-l pentru o performanță optimă.
Declinul mirosului, semn de depresie la vârstnici
Un simț al mirosului mai slab a fost asociat cu un risc crescut de depresie la adulții în vârstă, a relevat un nou studiu al cercetătorilor de la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins, din Baltimore, SUA. „Am constatat în mod repetat că un simț al mirosului slab poate fi un semn de averti- zare timpurie pentru bolile neurodegenerative, pentru un risc crescut de mortalitate, precum și pentru simptome depresive”, punctează expertul Vidya Kamath. La finalul cercetării s-a observat că simțul mirosului slab a fost asociat cu un risc crescut cu șase procente de simptome depresive moderate până la ridicate.