de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Oamenii de știință trag de ceva vreme un serios semnal de alarmă legat de creșterea fără control a tulburărilor de alimentație, care au ajuns să afecteze și copii din clasele primare. Mult mai mult decât legate strict de hrană, aceste probleme fac parte dintr-un tablou complex de afecțiuni mintale și necesită de foarte multe ori intervenția experților medicali și a psihologilor.
Printre cele mai letale boli mintale
Numai în SUA se estimează că 28 de milioane de americani au sau au avut o tulburare de alimentație la un moment dat în viața lor. Potrivit Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale al Asociației Americane de Psihiatrie, tulburările de alimentație sunt, pe scurt, o serie de afecțiuni psihologice care provoacă dezvoltarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase. Acestea pot începe cu o obsesie pentru mâncare, pentru greutate corporală sau forma corpului, iar atunci când cazurile devin severe, tulburările de alimentație pot provoca consecințe grave asupra sănătății și pot duce chiar la deces dacă nu sunt tratate. Concret, acestea sunt printre cele mai letale boli mintale, pe locul doi după supradozajul cu opioide.
Preocupare obsesivă pentru greutatea corporală
Persoanele cu tulburări de alimentație pot avea o varietate de simptome, de la restricția severă a alimentelor, consumul de hrană și apoi inducerea vărsăturilor sau exercițiile fizice excesive. Deși diferitele tipuri de tulburări de alimentație au simptome care se diferențiază, fiecare tip de afecțiune implică un accent extrem asupra problemelor legate de alimentație sau de greutatea corporală. Această preocupare obsesivă poate face dificilă concentrarea asupra altor aspecte ale vieții. Semnele tulburărilor de alimentație includ pierdere dramatică în greutate, îngrijorare cu privire la mâncatul în public, preocupare constantă legată de greutate, de calorii, de gramele de grăsimi sau de dietă, constipație, intoleranță la frig, dureri abdominale, letargie sau, dimpotrivă, exces de energie, scuze invocate pentru a evita ora mesei, teamă intensă de a crește în greutate, haine menite să ascundă pierderea în greutate, refuzul de a consuma anumite alimente, cântărirea repetată etc.
Vulnerabilizează sistemul imunitar
Tulburările de alimentație nu rămân niciodată fără urmări de ordin fizic, cu atât mai grave cu cât pot surveni la vârste foarte mici: crampe stomacale și alte simptome gastrointestinale, dificultate de concentrare, anemie, niveluri scăzute ale tiroidei, număr scăzut de celule sangvine, ritm cardiac lent, amețeli, chiar leșinuri, senzație de frig permanentă, somn neregulat, calusuri în partea superioară a articulațiilor degetelor (semn de inducere a vărsăturilor), piele uscată, unghii subțiri, păr rar, slăbiciune musculară, vindecare lentă a rănilor și, mai ales, o vulnerabilizare a sistemului imunitar. Potrivit specialiștilor, o varietate de factori pot contribui la tulburările de alimentație, printre cei mai des întâlniți fiind genetica, trăsăturile de personalitate - în special perfecționismul și impulsivitatea - presiunile percepute din exterior, preferințele culturale pentru silueta subțire și expunerea la mass-media care promovează aceste clișee. Mai recent, experții au lansat ipoteza că diferențele în structura creierului pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea tulburărilor de alimentație.
Risc de deces prin insuficiență multiorganică
Fiecare tip de tulburare de alimentație are simptome și criterii de diagnostic unice. Anorexia nervoasă este probabil cea mai cunoscută astfel de tulburare. În general, se dezvoltă în timpul adolescenței sau la vârsta adultă tânără. Persoanele cu anorexie se consideră în general supraponderale, chiar dacă sunt periculos de... subponderale! Își monitorizează în mod constant greutatea, evită să mănânce anumite tipuri de alimente și își restricționează sever aportul de calorii. De-a lungul timpului, persoanele care trăiesc cu această tulburare pot experimenta subțierea oaselor, infertilitatea, păr și unghii fragile. În cazurile severe, anorexia poate duce la insuficiență cardiacă, cerebrală sau multiorganică și deces. Bulimia nervoasă, la rândul său, se dezvoltă în timpul adolescenței, iar persoanele care suferă de această tulburare consumă frecvent cantități neobișnuit de mari de alimente, fiecare episod de alimentație excesivă continuă până când persoana devine dureros de sătulă, apoi își provoacă vărsături, pentru a compensa caloriile consumate. În cazurile grave, bulimia poate crea un dezechilibru al nivelurilor de electroliți, iar acest lucru are potențialul de a provoca accident vascular cerebral sau atac de cord.
Complicații medicale ale unor boli grave
Tulburarea de alimentație excesivă este una dintre cele mai frecvente boli cronice în rândul adolescenților. Tinerii cu această tulburare au simptome similare cu cele ale bulimiei - mănâncă de obicei cantități neobișnuit de mari de alimente în perioade relativ scurte de timp și simt o lipsă de control în timpul consumului de alimente, dar nu restricționează caloriile și nu folosesc vărsăturile sau exercițiile fizice excesive pentru a compensa excesul. În timp, crește riscul de complicații medicale ale unor boli grave, cum ar fi cele de inimă sau diabet de tip II. Un alt tip de tulburare de alimentație este cea care implică un consum de „lucruri” care nu sunt considerate alimente și care nu oferă valoare nutritivă - gheață, pământ, cretă, săpun, hârtie, păr, cârpă, lână, pietricele, amidon de porumb. Această tulburare poate apărea și la copii, și la adolescenți și este mai pregnantă la persoanele cu afecțiuni din spectrul autismului, care riscă otrăvire, infecții, leziuni intestinale și deficiențe nutriționale. În funcție de substanțele ingerate, tulburarea poate fi fatală. De asemenea, „evitarea consumului de alimente” este un nou nume pentru o tulburare veche, un diagnostic rezervat anterior copiilor sub vârsta de 7 ani și care se manifestă din lipsă de interes pentru a mânca sau dezgustul față de anumite mirosuri, gusturi, culori, texturi sau temperaturi.
„Evitarea consumului de alimente” este nu nou nume pentru o tulburare veche a copiilor, care se manifestă prin lipsa totală de interes faţă de mâncare
„Statisticile actuale nu arată doar că tot mai mulți copii și tineri cu tulburări de alimentație caută ajutor, ci și că tot mai mulți copii și tineri au nevoie de ajutor“ (Tamsin Ford, Universitatea Cambridge)
Tratamentul include o combinaţie de abordări multiple
Potrivit rezultatelor raportului The Mental Health of Children and Young People in England 2023, se înregistrează o creștere semnificativă a persoanelor diagnosticate cu tulburări de alimentație, inclusiv un spor de 10% în rândul tinerilor cu vârsta între 17 și 19 ani. Profesorul Tamsin Ford, șeful secției de psihiatrie de la Universitatea Cambridge, consideră că „nu există o soluție unică pentru a remedia această problemă. Toate serviciile care lucrează cu copiii trebuie să se unească”. Dat fiind acest pericol pentru generațiile care vin, identificarea afecțiunii din timp și apelul la un tratament îmbunătățesc șansele de recuperare. Planurile de tratament pentru tulburările de alimentație sunt adaptate în mod specific fiecărei persoane și pot include o combinație de abordări multiple - terapie prin vorbire, controale regulate la medic, psihoterapie individuală, de grup sau de familie, medicație, consiliere nutrițională.