Main menu

header

966 12 2de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Fibrilația atrială este o tulburare cronică ce poate afecta grav calitatea vieții. În fiecare an, mii de pacienți suferă de accident vascular cerebral și alte episoade embolice care duc la dizabilități semnificative și care sunt generate de această activitate electrică anormală din atriile inimii.

Principala cauză cardiacă a accidentului vascular cerebral

Fibrilația atrială este cel mai frecvent tip de aritmie cardiacă și este caracterizată de ritmul rapid al inimii. Acest simptom poate fi paroxistic (durează mai puțin de șapte zile) sau persistent. Din cauza neregularității de ritm, fluxul de sânge prin inimă devine turbulent și există riscul sporit de a se forma un tromb (cheag de sânge), care, în cele din urmă, se poate disloca și poate provoca accident vascular cerebral. Practic, fibrilația atrială este principala cauză cardiacă a acestei afecțiuni cu potențial dizabilitant și fatal major. Prevalența fibrilației atriale a fost în creștere constantă în ultimii ani, riscul de accident vascular cerebral fiind de cinci ori mai mare la un pacient cu această afecțiune. Factorii de risc pentru fibrilația atrială includ vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, tulburările endocrine - diabet, feocromocitom și hipertiroidism - factorii genetici, tulburări neurologice ca hemoragia subarahnoidiană, stresul hemodinamic, apneea obstructivă de somn sau consumul crescut de alcool.

Dificultăți de respirație, oboseală generalizată

Orice afecțiune care duce la inflamație, stres, leziuni sau ischemie care afectează anatomia inimii poate duce la dezvoltarea fibrilației atriale. Fibrilația atrială este denumită recurentă atunci când un pacient are două sau mai multe episoade. Dacă aceasta revine spontan, se numește paroxistică și episoadele se termină în șapte zile. Dacă simptomele persistă mai mult de șapte zile, pot duce la remodelarea electrică a miocitelor cardiace, determinând cardiomiopatie dilatativă. Simptomele fibrilației atriale variază de la durere în piept, palpitații, ritm cardiac rapid, dificultăți de respirație, greață, amețeli, până la transpirație severă și oboseală generalizată. Deși fibrilația atrială poate fi o boală permanentă, au fost dezvoltate diferite tratamente pentru a ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral. Acestea includ anticoagulantele, medi- camentele pentru controlul ritmului cardiac, ablația și alte proceduri intervenționale.

Se estimează că circa 20% dintre pacienții cu vârsta peste 65 de ani vor avea fibrilație atrială până în 2030

Risc de atac de cord şi de pierdere a memoriei

Fibrilația atrială crește riscul apariției atacului de cord. De asemenea, noi cercetări derulate în Marea Britanie au evidențiat o asociere între această formă de bătăi neregulate ale inimii și pierderea memoriei. Anamneza și examenul fizic sunt cruciale pentru diagnosticarea și evaluarea pacienților cu fibrilație atrială. În plus, istoricul este foarte important în identificarea factorilor de risc precum hipertensiunea arterială, antecedentele de boală valvulară, structurală sau ischemică cardiacă, sindromul de hipoventilație, fumatul, consumul ilicit de droguri, antecedentele de febră reumatică, istoric de pericardită și hiperlipidemie. Managementul fibrilației atriale în situația acută depinde de stabilitatea hemodinamică și de evaluarea riscului, iar tratamentul este stabilit de medic.