de Georgiana Mihalcea
O cercetare nouă arată că fumatul micșorează creierul și crește considerabil riscul de declin cognitiv și de a face boala Alzheimer. Deși oamenii de știință spun că daunele sunt ireversibile și creierul nu mai revine la dimensiunea inițială niciodată, renunțarea la țigări împiedică pierderile ulterioare de materie cenușie. Noul studiu a fost realizat de o echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis, MO (WashUMed), SUA.
Există o legătură între numărul de țigări „arse” și gradul de atrofie cerebrală
Studiul a analizat date furnizate de UK Biobank în 2019, o platformă care colectează și gestionează informațiile despre sănătate ale sute de mii de persoane din Regatul Unit. În acest studiu, au fost incluși 32.094 de participanți cu origini europene, care au fost supuși inclusiv investigațiilor imagistice cerebrale. Aceştia și-au autodeclarat și obiceiurile legate de fumat. Cercetătorii au analizat durata de timp în care indivizii care fumau câte un pachet de 20 de țigarete pe zi au menținut acest obicei. Apoi, testele imagistice ale acestor persoane au fost comparate cu cele ale persoanelor care nu au fumat niciodată sau au fumat mai puțin de 100 de țigări în total. Rezultatele au arătat că fumătorii înrăiți au suferit o reducere mai semnificativă a dimensiunii creierului în comparație cu cei care au fumat mai puțin sau deloc. Această descoperire sugerează că există o legătură între numărul de țigări fumate și gradul de atrofie cerebrală observat în testele imagistice. Cu alte cuvinte, cu cât cineva fumează mai mult și pe o perioadă mai îndelungată, cu atât are creierul mai mic.
Volumul scăzut al materiei cerebrale este asociat cu îmbătrânirea
„Micșorarea creierului, cunoscută și sub denumirea de atrofie cerebrală, presupune pierderea neuronilor și a conexiunilor dintre aceștia. Această pierdere poate perturba capacitatea creierului de a funcționa corect”, a explicat doctor Dung Trinh, specialist la Healthy Brain Clinic din SUA, pentru Medical News Today. Medicul a remarcat că în afecțiuni precum boala Alzheimer și demență, în general, anumite regiuni critice ale creierului se contractă, conducând la diminuarea funcționalității acestuia. „De exemplu, hipocampul, esențial în procesul de memorare, manifestă adesea o atrofie semnificativă în contextul bolii Alzheimer”, a adăugat specialistul, evidențiind impactul devastator al micșorării acestei regiuni cerebrale. O astfel de atrofie poate inhiba comunicarea între diferite regiuni ale creierului, ducând la deteriorarea cognitivă. Doctor Laura J. Bierut, autorul principal al studiului, a subliniat că volumul scăzut al creierului este asociat cu îmbătrânirea. „Cu alte cuvinte, persoanele care fumează au un creier îmbătrânit”, a spus cercetătoarea.
În jumătate din cazuri, acest viciu se moşteneşte
Micșorarea creierului și înclinația către fumat sunt ambele influențate de particularități genetice, conform autorilor studiului, tendința de a fuma este determinată în 50% din situații de moștenirea genetică. Prin analiza unor factori precum predispoziția genetică (moștenirea biologică a unei persoane, care poate influența predispoziția către dependența de nicotină), obiceiurile de fumat și mărimea creierului, cercetătorii au observat că fumatul în sine este asociat cu o reducere a volumului materiei cenușii. Cu alte cuvinte, chiar dacă există anumite predispoziții genetice pentru dependența de nicotină, actul efectiv al fumatului are un impact direct și semnificativ asupra dimensiunii creierului, în special a zonei asociate cu funcțiile cognitive și de control.