Main menu

header

973 14 1de Monica Beleneș și Claudia Mîțoi

În România ne apropiem de 1 milion de persoane care prezintă obezitate și diabet zaharat de tip II. Din 1975 până în 2016, prevalența obezității a crescut de trei ori astfel că în prezent din 1,9 miliarde de adulți supraponderali, 650 de milioane sunt obezi. 1,3 miliarde de adulți suferă de hipertensiune, iar 46% din ei nici nu știu că au această boală. Doctor Alice Munteanu, medic primar cardiolog în cadrul Spitalului Militar din București, și doctor Cornelia Bala (foto), medic diabetolog, la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, ne-au ajutat să înțelegem care este legătura dintre obezitate, bolile de inimă și diabetul zaharat de tip II.

„La fiecare 26 de secunde un pacient face infarct miocardic”

- Care este rolul cardiologului în cazul pacienților dignosticați cu obezitate și diabet de tip II?

- Cardiologul joacă un rol esențial în gestionarea pacienților diagnosticați cu obezitate și diabet de tip II, deoarece sunt strâns legate de sănătatea cardiovasculară, acestea fiind principala cauză de deces în lume. De altfel, la fiecare 26 de secunde un pacient face infarct miocardic, iar la fiecare minut un pacient moare de aceeași patologie. Iar unul din trei pacienți moare de accident vascular cerebral. În România, apariția acestor boli este din ce în ce mai frecventă în rândul tinerilor. Dintre afecțiunile cardiace cele mai frecvente sunt hipertensiunea arterială, boala cardiacă ischemică, dar și boli valvulare, precum fibrilația atrială, arimiile extrasistolică supraventriculară și ventriculară, dar și complicațiile acestora: AVC, IMA, insuficiență cardiacă. Principalele responsabilități ale cardiologului includ: evaluarea riscului cardiovascular, monitorizarea complicațiilor cardiovasculare, planificarea tratamentului, coordonarea cu alți specialiști, educația pacientului și monitorizarea progresului.

„Obezitatea crește presiunea arterială, iar diabetul de tip II duce la hipertensiune”

973 14 2- Ce afecțiuni cardiovasculare pot apărea?

- Obezitatea și diabetul de tip II pot crește riscul de depunere a plăcilor de aterom la nivelul arterelol, ceea ce poate duce la boala coronariană. Această condiție afectează fluxul de sânge către inimă și poate provoca angină pectorală sau chiar infarct miocardic. Obezitatea este asociată cu o creștere a presiunii arteriale, iar diabetul de tip II poate contribui și el la hipertensiune. Astfel că există o presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular, ceea ce poate duce la complicații grave, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau insuficiența cardiacă. Obezitatea și diabetul pot afecta și vasele de sânge periferice, crescând riscul de boli vasculare periferice. Acest lucru poate duce la probleme precum arteriopatia periferică.

- În ce constă monitorizarea unui pacient cu obezitate și diabet?

- Pacienții cu diabet zaharat de tip II trebuie să își monitorizeze regulat nivelurile de glucoză din sânge. Dar la fel de importantă este și monitorizarea greutății, deoarece obezitatea poate influența negativ gestionarea diabetului și poate crește riscul cardiovascular. Oscilațiile greutății pot influența necesarul de insulină sau de alte medicamente. Pacienții cu obezitate și diabet sunt predispuși la hipertensiune arterială, ceea ce crește riscul de complicații cardiovasculare. De aceea monitorizarea nivelului de colesterol și de trigliceride, a funcției renale și a altor markeri relevanți prin teste de laborator ajută la evaluarea riscului cardiovascular și la ajustarea tratamentului. Monitorizarea semnelor și simptomelor unor posibile complicații cardiovasculare, cum ar fi angina pectorală sau insuficiența cardiacă, este importantă. Testele suplimentare, cum ar fi electrocardiograma (ECG) sau teste de imagistică, pot fi necesare în anumite situații.

„Măsurarea regulată a tensiunii arteriale este importantă”

973 14 3- Ce investigații se recomandă?

- Evaluarea glicemiei: măsurarea nivelurilor de glucoză din sânge este esențială pentru monitorizarea controlului glicemic și ajustarea tratamentului; evaluarea HbA1c: test ce oferă valoarea medie a glicemiei pe o perioadă mai lungă de timp și este util pentru evaluarea controlului glicemic pe termen lung; evaluarea nivelului de colesterol și de trigliceride: determinarea nivelurilor de colesterol total, HDL, LDL și trigliceride ajută la evaluarea riscului cardiovascular și la planificarea intervențiilor terapeutice; evaluarea funcției renale prin analize de sânge (creatinină, uree) și măsurarea proteinelor în urină ajută la identificarea eventualelor complicații renale; evaluarea funcției hepatice: prin nivelul transaminazelor (AST, ALT); evaluarea periodică a tensiunii arteriale: măsurarea regulată a tensiunii arteriale este importantă pentru gestionarea hipertensiunii, o complicație frecventă în cazul pacienților cu obezitate și diabet. Poate fi recomandată o electrocardiogramă (ECG): pentru evaluarea activității electrice a inimii și identificarea eventualelor anomalii; ecocardiografie: investigație imagistică a inimii ce poate fi recomandată pentru evaluarea structurii și funcției inimii; ecografie Doppler sau angiografie. În anumite situații, poate fi necesară imagistica vasculară pentru evaluarea stării arterelor.

„Fumatul este periculos pentru inimă”

- Cum pot fi prevenite afecțiunile cardiovasculare?

- Adoptarea unui stil de viață sănătos printr-o alimentație echilibrată: o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine poate ajuta la controlul greutății și al glicemiei; controlul porțiilor și limitarea consumului de zahăr și de grăsimi saturate: reducerea consumului de alimente procesate și bogate în zahăr, respectiv bogate în grăsimi de origine animală poate contribui la gestionarea greutății și a riscului cardiovascular; scăderea în greutate: pierderea chiar și a câtorva kilograme poate avea un impact semnificativ asupra controlului glicemiei și a riscului cardiovascular; activitate fizică constantă: exercițiile regulate ajută la controlul greutății, îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și întăresc sistemul cardiovascular; renunțarea la fumat: fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare; gestionarea stresului: practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau alte activități care reduc stresul, poate avea un impact pozitiv asupra sistemului cardiovascular; controlul tensiunii arteriale; monitorizarea glicemiei și controlul riguros al diabetului; tratament medicamentos: dacă sunt prescrise medicamente pentru controlul glicemiei, tensiunii arteriale sau a colesterolului, este important ca pacientul să fie compliant; consultații medicale regulate: pentru a evalua starea de sănătate și a ajusta tratamentul în consecință; educație continuă: pacienții ar trebui să fie bine informați despre afecțiunile lor și să înțeleagă impactul stilului de viață asupra sănătății lor.

„Se impun schimbări în stilul de viață”

- Ce tratament se recomandă în astfel de cazuri?

- Tratamentul pentru pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II este adesea o abordare multifactorială, care poate include schimbări în stilul de viață, tratament medicamentos și, în anumite cazuri, intervenții chirurgicale. Planul de tratament trebuie să fie personalizat, ținând cont de nevoile și particularitățile fiecărui pacient. De asemenea, se impun schimbări în stilul de viață, asta însemnând o dietă echilibrată bazată pe consumul de fructe, legume, cereale integrale și proteine. Limitarea zahărului, a grăsimilor saturate și a sării este esențială mai ales la pacientii hipertensivi până la 4 g /zi. Controlul porțiilor și gestionarea greutății pot ajuta la menținerea sau pierderea în greutate, ceea ce duce la îmbunătățirea controlului glicemiei: mese mici și repetate, pană la ora 18:00. Dieta combinată cu activitatea fizică este esențială pentru gestionarea glicemiei, pentru menținerea sau pierderea în greutate și pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate cardiovasculară. Sunt recomandate minimum 30 de minute de activitate fizică pe zi, 300 de minute pe săptămână; tratament medicamentos: antidiabetice orale sau injectabile (pot fi prescrise în funcție de necesități și de stadiul bolii) și medicamentele antihipertensive (în cazul pacienților cu hipertensiune arterială) sau medicamentele pentru reducerea nivelului de colesterol; intervenții chirurgicale: pentru pacienții cu obezitate severă și care nu au răspuns la alte tratamente, chirurgia bariatrică poate fi o opțiune pentru a reduce greutatea și a îmbunătăți controlul glicemiei; vizitele regulate la medic: educația continuă privind autoîngrijirea, nutriția și importanța exercițiilor fizice este crucială. Consilierea poate ajuta și în gestionarea stresului și a altor factori de risc.

„Impactul asupra sistemului cardiovascular poate varia în funcţie de nivelul glicemiei”

- Ce șanse sunt ca un pacient care suferă de obezitate și are și diabet să nu fie afectat cardiologic?

- Pacienții care suferă de obezitate și diabet zaharat au un risc semnificativ crescut de afectare cardiacă. Obezitatea și diabetul zaharat de tip II sunt factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare, iar asocierea lor poate avea consecințe serioase pentru sistemul cardiovascular. Așadar, șansele ca un pacient cu obezitate și diabet să nu fie afectat cardiologic sunt reduse. Este important de menționat că impactul asupra sistemului cardiovascular poate varia în funcție de gradul de obezitate, nivelul glicemiei, prezența altor factori de risc și dacă au fost adoptate sau nu schimbări în stilul de viață. Cu toate acestea, riscul general de complicații cardiace este considerabil crescut în rândul pacienților cu obezitate și diabet. Astfel arată ultimile studii în ceea ce privește hipertensiunea și obezitatea.

Obezitatea infantilă în România depăşeşte 25% (1 din 4 copii!) şi se estimează că în 2030, fără măsuri educative de prevenţie, vom avea în ţară peste 500.000 de copii şi adolescenţi (5-19 ani) care vor suferi de obezitate

„Presiunea arterială  suplimentară exercitată de obezitatea asociată cu diabetul de tip II predispune bolnavul la accidente vasculare cerebrale (AVC) şi insuficienţă cardiacă“

Doctor Cornelia Bala: „30% dintre persoanele cu obezitate au şi diabet zaharat tip II“

973 14 4- Care este legătura dintre obezitate și diabetul de tip II? Cum se influențează una pe alta?

- Legătura dintre obezitate și diabetul de tip II este una foarte strânsă pentru că obezitatea și mai ales excesul de țesut adipos din zona abdominală reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc în apariția diabetului zaharat tip II. Se întâmplă acest lucru deoarece țesutul adipos din zona intraabdominală, în jurul organelor interne, este o sursă foarte importantă de diverse substanțe eliberate de la celulele adipoase și conduc la multe modificări printre care insulino-rezistență. Astfel, la o persoană cu țesut adipos în exces și insulino-rezistență, pancreasul este stimulat forțat să secrete cantități importante de insulină pentru a învinge această rezistență și, în timp, rezerva pancreatică se epuizează și mecanismele responsabile de păstrarea în limite normale a glicemiei devin ineficiente și apare hiperglicemia, inițial sub formă de prediabet și apoi poate să progreseze spre diabet zaharat de tip II. Practic obezitatea sau un indice corporal mai mare cu 30 de kilograme pe metru pătrat este principala condiție patologică care stă la baza diabetului de tip II. Un studiu recent a arătat că printre pacienții cu diabet zaharat tip II mai puțin de 10% au greutate anormală, 30% obezitate sau suprapondere și peste 60% suferă de obezitate de diverse grade, ceea ce confirmă relația dintre obezitate și diabetul zaharat tip II. Cu cât gradul obezității este mai mare cu atât există dificultăți mai mari în ceea ce privește controlul glicemiei la pacienții cu diabet zaharat tip II. Cam 30% dintre persoanele cu obezitate au și diabet zaharat tip II, astfel încât de cele mai multe ori o persoană prezintă ambele afecțiuni. O scădere în greutate trebuie să reprezinte una dintre țintele importante când abordăm o persoană cu diabet zaharat tip II și obezitate. De asemenea, trebuie să fim atenți la medicația pentru diabet, deoarece sunt medicamente care, pe lângă scăderea glicemie, au și proprietăți de a reduce greutatea.

„Sindromul de apnee în somn apare la persoanele cu obezitate”

- Ce investigații se recomandă în aceste cazuri?

- Investigațiile sunt complexe și trebuie să vizeze ambele afecțiuni. În obezitate verificăm cauzele endocrine, tumorile cerebrale, sindroamele genetice care pot să fie responsabile de apariția obezității și apoi trebuie făcute teste pentru a verifica complicațiile produse de obezitate, cum ar fi diabetul de tip II sau creșterea trigliceridelor și scăderea colesterolului bun, verificăm nivelul tensiunii arteriale, afecțiunile articulare care se verifică radiologic și multe alte complicații. Aici aș menționa sindromul de apnee în somn care apare la persoanele cu obezitate, cu atât mai mult dacă asociază și diabetul zaharat tip II și care necesită investigații complexe în servicii specializate în care se poate realiza somnografia. Nu este de neglijat nici steatoza hepatică.

- La ce riscuri se expun aceste persoane dacă nu se tratează?

- Riscurile sunt foarte mari: afectarea retinei, rinichilor, afectarea nervilor și arterelor de la nivelul membrelor inferioare cu apariția ulcerațiilor și, uneori, cu nevoia de amputare. Dacă ulcerațiile nu sunt depistate și tratate la timp există riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau risc crescut pentru neoplazii.

„Poate exista o predispoziție genetică pentru ambele afecțiuni”

- Care sunt pașii către un diagnostic corect?

- Este suficient să cântărim și să măsurăm persoana și să-i calculăm indicele de masă corporală care dacă este între 25 și 29,9 înseamnă preobezitate și dacă este egal sau mai mare cu 30 înseamnă prezența obezității, iar diagnosticul diabetului zaharat este facil. Avem nevoie de glicemia pe nemâncate, cel puțin 2 valori care să fie egale sau mai mari de 126 de miligrame pe decilitru sau putem solicita laboratorului glicemia și hemoglobina glicată.

- Dar pentru un tratament adecvat?

- Un tratament adecvat poate fi inițiat și apoi monitorizat într-un cabinet în care activează specialiști în diabet, boli metabolice sau nutriție.

- Care sunt cauzele pacienților care ajung în astfel de situații?

- Poate exista o predispoziție genetică pentru ambele afecțiuni și poate fi determinată atunci când în familie există mai multe cazuri de obezitate sau diabet zaharat tip II. Peste această cauză genetică se suprapune și o problemă de alimentație prea bogată în calorii față de consumul caloric, prea multe alimente grase sau bogate în zaharoză, cereale rafinate provenite din făină albă. La toate acestea mai poate contribui și sedentarismul, tratamentele cu medicamente antipsihotice, sarcina și apariția menopazei, renunțarea la fumat etc.