de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Fumatul pasiv creşte riscul de cancer de sân (şi) la femeile nefumătoare
O metaanaliză a unor studii epidemiologice, publicată în revista British Journal of Cancer, a constatat că expunerea la fumatul pasiv poate crește semnificativ, cu aproape 25%, riscul de cancer de sân la femeile care nu fumează. Pe lângă factorii de risc nemodificabili, cum ar fi vârsta și mutațiile genetice, boala este asociată cu diverși factori de risc modificabili, inclusiv fumatul, lipsa activității fizice, creșterea în greutate la postmenopauză și utilizarea de contraceptive sau de terapii hormonale.
Simptomele bolii inflamatorii intestinale, generate de o genă
Oamenii de știință britanici de la Institutul „Francis Crick”, din Londra, au făcut o descoperire revoluționară în lupta împotriva bolii inflamatorii intestinale: o cauză majoră a acestei afecțiuni se concentrează în jurul unei singure gene, descoperite în „deșertul genetic” din ADN, trecut cu vederea anterior. Această genă acționează ca un buton de volum - când este la un nivel prea mare, determină celulele imunitare, în special macrofagele, să depășească măsura normală, ceea ce duce la simptomele dureroase. Noile descoperiri ar putea creea un nou mod de tratare a bolii.
Plimbarea, remediu pentru durerile cronice de spate
Potrivit rezultatelor unei cercetări derulate în Australia, publicată în revista The Lancet, un program simplu și accesibil de mers progresiv poate reduce semnificativ riscul de apariție constantă a durerii de spate la adulți. „Studiul nostru a arătat că acest mijloc de exercițiu nu numai că a îmbunătățit calitatea vieții pacienților, dar a redus atât nevoia acestora de a solicita asistență medicală, cât și perioada de pauză de la muncă, cu aproximativ jumătate”, menționează cercetătorii, într-un comunicat.
COVID-19 expune la depresie chiar şi după un an
O echipă de specialiști de la Centrul pentru Dependență și Sănătate Mintală din Canada a găsit dovezi fiziologice ale inflamației creierului la persoanele cu simptome cognitive și depresie la mult timp după vindecarea de COVID-19 și chiar dacă infecția inițială nu a fost severă. Cercetătorii au analizat pacienții cu depresie la trei luni de la testarea pozitivă pentru COVID-19, observând că majoritatea au avut probleme cognitive suplimentare asociate cu forma de lungă durată a bolii, inclusiv așa-numita „ceață a creierului”, simptomele manifestându-se și la un an după infectare.
Reţelele de socializare au dublat rata de ADHD în rândul femeilor
Tulburarea de deficit de atenție, cunoscută pe scurt ca ADHD, este frecvent asociată cu copiii care pot avea probleme în a-și controla comportamentele impulsive. Dar un studiu citat de postul american CBS, realizat de Epic Research, o organizație care analizează datele înregistrărilor medicale electronice, a constatat că tot mai mulți adulți sunt diagnosticați cu această afecțiune, creșterea fiind pregnantă în rândul femeilor. Cercetătorii au descoperit că procentul femeilor adulte nou diagnosticate cu ADHD aproape s-a dublat între 2020 și 2022 și pun această creștere pe seama excesului de rețele de socializare.
Pierderea mirosului, potenţial semnal de insuficienţă cardiacă
Cercetătorii de la Universitatea din Michigan au realizat un studiu în urma căruia a reieșit faptul că pierderea simțului mirosului poate fi un predictor al riscului unei persoane de a dezvolta insuficiență cardiacă. „Pierderea mirosului este unul dintre cei mai importanți markeri timpurii ai demenței și ai bolii Parkinson, iar noile date sugerează că aceasta poate avea implicații mai profunde asupra adulților în vârstă, inclusiv în ceea ce privește riscul de deces, pneumonie, declin funcțional și sănătatea cardiovasculară”, detaliază specialistul Keran Chamberlin.
