Doctor Dan Hammilton, coordonator al echipei de cercetare biomedicală de la Universitatea Missouri, etolog american care a studiat 18 ani corelaţia dintre libertatea de savurare a gustului alimentar la micul dejun şi incidenţa diferitelor boli considerate a fi o cauză a excesului de grăsimi, proteine sau dulciuri (zaharuri naturale), a constatat că în realitate absorbţia intestinală a lipidelor (grăsimi), aminoacizilor (din proteine) şi monozaharidelor (din dulciuri) este influenţată direct de anumite zone ale sistemului limbic (regiune a creierului implicată direct în comportamentul alimentar, sub acţiunea glandelor epifiză şi hipofiză). Aceste glande, studiate şi descrise în paralel de cercetătorii români endocrinologi, au o puternică influenţă prin hormonii lor asupra digestiei şi în special a absorbţiei selective a acelor substanţe de care individul are nevoie în primele ore ale dimineţii, atunci când întregul creier trebuie să intre în funcţie.
Carne de vită în sânge la dejunul europenilor
Ca şi micul dejun, este recomandat ca dejunul să fie servit la timpul potrivit, şi anume atunci când este resimţită prima senzaţie de foame. Un dejun servit după reţete stricte, util poate fotomodelelor de carieră, este extrem de nociv, în lipsa unor informaţii ale unui medic nutriţionist. Doctor Phill McToye, titular al catedrei de biopsihologie de la Universitatea din Dublin, Departamentul de Neuropsihologie, contestă faptul că, pentru sănătatea fizică şi mai ales psihică, ora minimului de scădere a glicemiei (12:30-13:08) trebuie satisfăcută cu alimente în care predomină zaharuri.
Cercetătorul irlandez indică pentru un dejun sănătos, indiferent de sex sau de vârstă, carne de vită în sânge, cât mai puţin sărată şi condimentată, servită exclusiv în momentele în care este resimţită senzaţia de foame, după ora 14:00. Acesta a descoperit că, după declanşarea senzaţiei de foame, de regulă percepută în jurul orei 12:30-14:20, sistemul digestiv este mult mai pregătit, cu 10, 20 de minute mai târziu, pentru absorbţia metalelor (calciu, magneziu, fier) şi a vitaminelor din grupa B. Acesta a dovedit că prânzul cu apetit trebuie servit după ora 14:20 în cazul europenilor. Tot el a dovedit că aspectul ornamental al prezentării estetice a „exponatelor culinare” creează o secreţie gastrică specifică glandelor gastrice şi intestinale pe timpul verii. Argumentaţia ştiinţifică, unanim recunoscută de biologi, este aceea că toate speciile de maimuţă au simţul estetic al degustării dejunului. 98% dintre cimpanzei aleg cel mai frumos ciorchine de banane dintr-un bananier, şi nu pe cel mai copt sau pe cel mai bogat.
Masa de seară cu minimum de calorii
Derlin Cannon, specialist în etologie umană, psiholog, candidat la Premiul Nobel, consideră că masa de seară ar trebui redusă la minimum de calorii. Deşi teoria a fost lansată cu o jumătate de secol în urmă, doctor Cannon a descoperit în 2007 că cele mai multe decese din rândul tinerilor (până la 58 de ani) sunt cauzate de un comportament alimentar dezorganizat, în special la masa de seară. Acesta a dovedit că masticaţia cu poftă, mai ales a produselor greu digerabile (începând cu fripturi şi terminând cu vegetale grele, cum ar fi mazărea în păstăi sau cartofii prăjiţi în uleiuri vechi), creşte riscul apariţiei unor boli, un exemplu fiind cirozele, ulcerele şi cancerul gastric, duodenal, de colon sau endocrin.