de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Doomscrolling pe rețelele sociale este un termen nou, se referă la excesul de expunere la informațiile negative de pe rețelele sociale (care abundă de așa ceva) și o preocupare pentru specialiști, care atrag atenția că acest obicei poate provoca traume existențiale.
Evocă pesimismul profund cu privire la natura umană
Dincolo de numele compus, doomscrolling este pentru psihic echivalentul prezenței într-o cameră în care se țipă în mod constant. Termenul reflectă acțiunea de a petrece prea mult timp consumând informații negative online. Un studiu publicat în revista Journal of Computers in Human Behavior Reports relevă modul în care doomscrolling evocă anxietatea existențială, neîncrederea și pesimismul profund cu privire la natura umană. Cercetătorii de la Colegiul de educație, psihologie și asistență socială a Universității Flinders, din Australia, au descoperit că expunerea constantă la acest tip de informație a adus la iveală gânduri precum „viața fiind fragilă și limitată și oamenii fiind în mod fundamental singuri, indivizii nu au controlul total asupra vieții lor”. Se contestă astfel ipotezele fundamentale despre corectitudinea și bunăvoința lumii. Potrivit experților australieni, expunerea constantă la informații negative a devenit o „sursă de traume indirecte”.
Furia, frica, dezgustul și tristețea adună… click-uri!
Pe lângă informațiile negative, anxietatea este sporită exponențial și de știrile false sau alterate. Studiul descrie modul în care o parte substanțială a acoperirii informațiilor online este caracterizată de titluri încărcate emoțional - furia, frica, dezgustul și tristețea sunt puncte centrale în efortul de a aduna un număr mai mare de cititori, evaluări mai bune și mai multe clickuri. De partea lor, și consumatorii de informații online, tot mai mulți în epoca prezentă, preferă să sară peste știrile pozitive, în favoarea poveștilor cinice, negative. În consecință, site-urile de social media tind să își încadreze știrile spre un accent excesiv pe negativitate, detaliile și efectele acestui comportament, de ambele părți, fiind descrise pe larg de psihologul american Roy Baumeister, în lucrarea „Răul este mai puternic decât binele”.
Rezistenţă în faţa nevoii de a „consuma“ social media de la prima oră
Dacă, pe de o parte, publicul caută știri negative pentru a-și crește gradul de conștientizare și vigilență, o trăsătură esențială pentru supraviețuirea umană de-a lungul secolelor, pe de altă parte, motivul din spatele acestei tendințe în dreptul rețelelor de socia- lizare este cu totul altul. Ca urmare, Joanne Orlando, expert în comportament digital la Universitatea din Western Sydney, recomandă conștientizarea modului în care rețelele sociale îi fac să se simtă pe utilizatori și aceștia să facă tot posibilul să reziste nevoii de a verifica aceste platforme încă de la prima oră a dimineții și, mai grav, de a se expune la doomscrolling. La rândul său, Georgie Harman, directorul executiv al Beyond Blue, o organizație australiană de sprijinire a sănătății mintale, face apel la companiile de social media „să-și joace rolul”, afirmând că responsabilitatea de a evita doomscrolling nu le poate reveni numai utilizatorilor.