de Georgiana Mihalcea
Anevrismul cerebral necesită mo- nitorizare atentă și poate impune, la un moment dat, efectuarea unei intervenții chirurgicale. Odată tratat, pacientul cu anevrism cerebral rămâne în evidenţa medicului neurochirurg pentru controale periodice şi este esenţial să adopte un stil de viață echilibrat, cu accent pe o alimentație săracă în sare și grăsimi, odată cu renunțarea la fumat și la alte obiceiuri vicioase. Doctor Iosif Oana (foto), medic specialist neurochirurgie, afirmă că este recomandat ca persoanele care au un istoric familial de anevrism cerebral (rupt sau nerupt) să se prezinte la medic pentru controale medicale periodice, în vederea monitorizării stării de sănătate a vaselor sangvine.
„Cel mai adesea apare în spațiul dintre creier și țesuturile subțiri care acoperă creierul”
- Ce este anevrismul vascular cerebral?
- Anevrismul cerebral reprezintă o dilatare a unui vas de sânge din creier apărută prin slăbirea peretelui vascular. Se dezvoltă atunci când pereții unei artere din creier devin subțiri și slabi. De obicei, se formează în punctele de ramificare ale arterelor. Uneori, vă puteți naște cu unul. Acesta se formează, de obicei, din cauza unei anomalii (defect congenital) în peretele unei artere.
- Cum se produce acesta?
- Anevrismele cerebrale se formează și cresc deoarece sângele care curge pune presiune pe o zonă slabă a peretelui vasului arterial. Acest lucru îi poate crește dimensiunea. Dacă acesta se fisurează sau se rupe, provoacă sângerare în creier, cunoscută sub numele de accident vascular cerebral hemoragic. Cel mai adesea, o ruptură apare în spațiul dintre creier și țesuturile subțiri care acoperă creierul. Acest tip de accident vascular cerebral hemoragic se numește hemoragie subarahnoidiană.
„Femeile prezintă un risc mai mare”
- Care sunt principalele cauze și factori de risc?
- Anevrismul cerebral este, însă, cel care poate produce cele mai severe efecte asupra stării de sănătate a organismului. Dintre cauzele care determină apariția și ruperea sa, amintim în primul rând factorii geneticii care afectează sănătatea arterelor și vă pot crește riscul de a dezvolta un astfel de fenomen (Sindromul Ehlers-Danlos vascular, Boala polichistică renală autosomal dominantă, Sindromul Marfan, Displazia fibromusculară, Malformație arteriovenoasă). De menționat este și faptul că persoanele care au o rudă de gradul I (frate sau părinte biologic) cu antecedente sunt expuși unui risc mai mare. Următoarele condiții și situații vă pot slăbi pereții arterelor în timp: tensiune arterială crescută, nivelul crescut de colesterol în sânge, fumatul, consumul de droguri, în special cocaina, consumul excesiv de alcool. Femeile sunt expuse unui risc mai crescut de a suferi un astfel de episod decât bărbații. De asemenea, cele mai multe cazuri de anevrism cerebral apar după vârsta de 40 de ani.
- Ce simptome principale are?
- Majoritatea celor care nu s-au rupt nu provoacă simptome. Acest lucru este valabil mai ales dacă sunt mici. Multe pot fi descoperite în timpul testelor imagistice care sunt efectuate pentru alte afecțiuni. Cu toate acestea, un anevrism cerebral rupt este o afecțiune foarte gravă, care de obicei provoacă o durere de cap severă, ce debutează brusc, această durere de cap este adesea descrisă de oameni ca fiind cea mai mare pe care au experimentat-o vreodată. Pe lângă această durere de cap severă, simptomele pot include: greață și vărsături, gât înţepenit, vedere încețoșată sau dublă, sensibilitate la lumină, convulsii, o pleoapă căzută, pierderea conștienței, confuzie.
„Computerul tomograf este cea mai populară metodă de diagnostic”
- Cum se pune diagnosticul?
- Multe dintre cazurile de anevrism cerebral sunt depistate dificil, mai ales dacă nu s-a produs ruptura acestuia. Aceasta se întâmplă, de regulă, atunci când medicul specialist suspectează deja acest diagnostic și recomandă investigații specifice. Metodele de diagnostic sunt, cu o singură excepție, de natură imagistică. Ele urmăresc localizarea rapidă și cât mai precisă a acestuia, tehnologia imagistică modernă înlesnind considerabil acest proces. Astfel, în vederea stabilirii diagnosticului, se efectuează următoarele investigații. Computer tomograf (CT) - metoda se folosește pentru a depista prezența unor sângerări intracraniene. Pacientului îi este administrată intravenos o substanță de contrast, care permite vizualizarea fluxului sangvin la nivel cerebral, precum și a eventualelor hemoragii. Pentru o acuratețe mai mare a rezultatelor, este indicată utilizarea secvenței angio-CT. O a doua recomandare este RMN (rezonanță magnetică nucleară) - la fel precum în cazul investigației tomografice, este preferabilă folosirea secvenței angio-RMN, care urmărește aspectul vaselor de sânge situate la nivel cerebral.
- Există și alte proceruri?
- Da, angiografia cerebrală este o metodă de diagnostic ce folosește razele X, precum și o substanță de contrast administrată similar metodei CT (de obicei, la nivelul arterei femurale). Este considerată o metodă invazivă, astfel că specialiștii apelează la ea doar în situații speciale, având în vedere faptul că RMN și CT oferă, în prezent, imagini la o rezoluție îmbunătățită permanent. Și, de asemenea, analiza lichidului cefalorahidian (LCR) - cu ajutorul unei puncții lombare, se recoltează lichid cefalorahidian din coloana vertebrală și se analizează compoziția acestuia. Prezența de globule roșii în lichidul cefalorahidian indică o sângerare produsă la nivel cerebral. Odată stabilit diagnosticul, medicul specialist va recomanda tratamentul potrivit, în raport cu tipul de anevrism, dimensiunile și localizarea acestuia, dar și cu vârsta pacientului.
„Tratamentul de elecție este cel de natură chirurgicală”
- În ce constă tratamentul?
- Tratamentul de elecție este cel de natură chirurgicală, având în vedere că reprezintă o urgență medicală. În același timp, la pacienții cu anevrism cerebral fără hemoragie, medicul poate opta pentru un tratament medicamentos care să amelioreze simptomele, combinat cu un tratament de embolizare arterială. Operația pentru corectare este realizată de către medicul specialist neurochirurg, pacientul aflându-se sub anestezie generală.
- Ce putem face pentru a preveni apariția sa?
- În multe cazuri, anevrismele cerebrale nu pot fi prevenite. Dar există câteva modificări pe care le puteți face pentru a vă reduce riscul, minimizând pe cât se poate factori de risc ce pot fi influențați, acestea includ renunțarea la fumat în cazul în care există acest obicei, reducerea cantității mari de alcool, a nu consuma droguri, în special cocaină, și de a avea un control bun al tensiunii arteriale.
„Scurgerile de sânge pot apărea cu câteva zile sau săptămâni înainte de o ruptură“
- Este sau nu însoțit de scurgeri de sânge?
- În unele cazuri, un anevrism cerebral se poate fisura şi scurge o cantitate de sânge. Când se întâmplă acest lucru, urmează adesea o ruptură mai gravă. Scurgerile pot apărea cu câteva zile sau săptămâni înainte de o ruptură. Simptomele celui cu scurgeri pot include durere de cap bruscă, extrem de severă, care poate dura câteva zile și până la două săptămâni care nu cedează la administrarea de tratament medicamentos antialgic. Manifestarea multora dintre aceste simptome poate indica ruperea anevrismului cerebral, ceea ce impune asistență medicală de urgență. Un pacient cu o formă hemoragică are un risc de deces de aproximativ 40%, dacă nu primește îngrijiri medicale în cel mai scurt timp, așadar, fiecare minut contează. Simptomele unui anevrism cerebral nerupt pot include: durere deasupra și în spatele unui ochi, o pupilă dilatată, o schimbare a vederii sau vedere dublă, amorțeală pe o parte a feței.