de Claudia Stan

Psoriazisul este o boală ce afectează aproximativ 2% din populaţia Europei. Din păcate, această afecţiune nu atacă doar fizicul oamenilor, ci şi psihicul, mulţi pacienţi ajungând în pragul sinuciderii. Tratamentele sunt vaste şi cu bătaie lungă, dar reprezintă o şansă la viaţă pentru suferinzi. Călin Giurcăneanu (foto stânga), prestigios profesor, doctor la Spitalul Universitar Elias, din Bucureşti, ne va vorbi despre implicaţiile bolii, dar şi despre cum o putem învinge.

Afectează şi fizicul, şi psihicul
- Atunci când întâlnim o persoană care suferă de această boală evităm contactul cu ea. Este psoriazisul o boală contagioasă?
- Psoriazisul este o boală neînţeleasă şi cu o istorie îndelungată. În trecut, oamenii o confundau cu lepra. Pe parcurs, cercetările au dus la faptul că este diferită de aceasta şi nici nu este contagioasă. E o boală cronică debilitantă, ce afectează atât fizic, cât şi psihic un procent semnificativ din populaţie. Din punct de vedere clinic, ea este definită ca fiind o boală sistemică, având leziuni papuloscuamoase, adică plăci.

- Cum şi când debutează?
- Apare de obicei între 15 şi 20 de ani. Însă poate debuta la orice vârstă. Există cazuri raportate chiar la naştere, acest lucru demonstrând implicarea genetică majoră în debutul bolii. Raportul dintre subiecţii bărbaţi şi femei afectaţi este de 1/1. Psoriazisul se poate declanşa din cauza obezităţii, a fumatului, a hipertensiunii sau a depresiei. Este necesară o combinaţie de anumiţi factori pentru ca afecţiunea să apară şi să evolueze, cum ar fi: susceptibilitatea genetică sau un factor declanşator din mediu (infecţii virale, medicaţie, fumat sau stres).

„Biopsia se face numai la anumiţi pacienţi”
- În ce zonă poate fi localizată afecţiunea?
- Leziunile apărute sunt deseori bilaterale şi simetrice. Cele mai comune zone de apariţie sunt: scalpul, linia de inserţie a părului, ceafa, coatele şi genunchii, palma, unghiile, ombilicul, mucoasele şi organele genitale. Se manifestă prin apariţia plăcilor psoriazice, ce sunt de trei feluri: zona de induraţie - pielea este îngroşată, eritem - se manifestă prin apariţia unor zone roşii şi hiperkeratoza - prezintă scuame groase albe. Diagnosticul se efectuează în mod obişnuit pe baza aspectului clinic al leziunilor, iar biopsia se face numai la anumiţi pacienţi, pentru diagnosticul diferenţial cu alte patologii cutanate. Este important consultul interdisciplinar şi examenul de laborator pentru evaluarea stării generale de sănătate a pacientului cu psoriazis.

- Care sunt formele psoriazisului?
- Cel vulgar sau în plăci este cea mai comună formă, observată la peste 90% dintre pacienţi. Dar există mai multe tipuri, fiecare având un grad de severitate mai mare. Cel gutat este reprezentat prin numeroase pete de dimensiuni mici, „în picături”, cu o distribuţie pe tot corpul, cel mai adesea pe trunchi. Cel pustulos determină apariţia unor leziuni sterile, cu conţinut de lichid gălbui. Generalizarea acestora reprezintă o urgenţă medicală. La cel inversat, zonele afectate sunt cele de flexiune şi nu prezintă scuama caracteristică. Psoriazisul eritrodermic este o formă în care leziunile sunt înlocuite de eritem cu scuame întins pe tot corpul. Acest tip este însoţit de prurit, stare generală alterată, febră şi frisoane. Poate duce la insuficienţă cardiacă şi renală. Severitatea bolii este întotdeauna legată de impactul asupra calităţii vieţii pacientului (activităţi zilnice, sociale şi aspecte psihologice).

Este o boală incurabilă
- Există vreo şansă de reuşită în lupta cu această boală?
- Din păcate, psoriazisul este o boală ce nu poate fi vindecată, dar poate fi ţinută sub control. Există tratamente cu agenţi biologici individualizaţi cum ar fi: etenarcept, infliximab, ustekinumab, ce pot fi procuraţi gratuit de pacienţi în cadrul unui program naţional de tratament, prin Ministerul Sănătăţii/CNAS. Se urmăreşte ameliorarea calităţii vieţii pacientului şi tratarea leziunilor actuale. Totodată, medicul are obligaţia de a educa pacientul, de a-l face să înţeleagă această boală, precum şi identificarea factorilor declanşatori. Mai mult, se face evaluarea impactului produs de afecţiune, a efectelor negative produse de psoriazis şi intensitatea simptomelor. În plus, se va stabili de comun acord un program terapeutic cu scopuri bine definite şi cu o strategie pe termen scurt sau lung. Terapia locală este utilizată în general în cazul formelor uşoare, când aria de leziuni nu este foarte extinsă. Fototerapia şi agenţii terapeutici sistemici sunt utilizaţi la pacienţii cu forme moderate şi severe.

„Severitatea bolii este întotdeauna legată de impactul asupra calităţii vieţii pacientului (activităţi zilnice, sociale şi aspecte psihologice)”

- Denumirea de psoriazis a fost dată de un dermatolog vienez, Ferdinand von Hebra, în anul 1841