de Cătălina Tăgârţă
Trecerea bruscă de la o temperatură la alta poate da palpitaţii chiar şi oamenilor sănătoşi. Cât despre cardiaci, aceştia trebuie să fie şi mai atenţi, întrucât pe ei îi afectează chiar şi problemele zilnice sau ritmul alert de lucru. În această situaţie, nu e de mirare că la fiecare câteva minute o persoană moare de o boală de inimă. De aceea, medicii vă sfătuiesc să vă faceţi analizele regulat, întrucât orice boală descoperită la timp are mai multe şanse de vindecare sau de a fi ţinută sub control cât mai mult timp.
Riscul de a face infarct e mai mare la fumători
Inima, organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, are rol esenţial în circulaţia sângelui şi implicit în menţinerea vieţii. Printre factorii de risc ce favorizează apariţia bolilor cardiovasculare se numără: vârsta, ereditatea şi fumatul (riscul de a face infarct e de două ori mai mare la persoana care fumează). Cele mai frecvente boli de inimă sunt: infarctul miocardic, congestionarea inimii, angina pectorală sau nepectorală, ritm cardiac neregulat sau aritmii, cum ar fi tahicardia ventriculară.
Durerea în zona pieptului poate fi un semn
Semnele bolilor de inimă depind de cauza, gravitatea şi genul afecţiunii. Printre acestea se numără: scurtarea duratei respiraţiei, durere în zona pieptului sau disconfort abdominal, palpitaţii sau ritm neobişnuit al cordului (poate fi rapid, încet sau puternic), umflături ale picioarelor (edeme), slăbiciune şi oboseală, leşin, tuse, lipsa poftei de mâncare şi pierderi în greutate corporală, învineţirea pielii sau vene mărite la gât. E bine să ştiţi însă că, în unele cazuri, bolile de inimă evoluează şi fără simptome. De aceea e bine să mergeţi regulat la medic să vă faceţi analize. Aici se încadrează şi hipertensiunea arterială, despre care se spune că este un „ucigaş tăcut”, deoarece, de multe ori, depistarea ei e pur întâmplătoare. În plus, aceasta poate cauza mărirea cordului, care poartă numele de hipertrofie, şi congestionarea acestuia. În plus, măreşte riscul înfundării arterelor. Pentru a se pune un diagnostic e nevoie de o radiografie sau ecocardiografie şi de testarea tensiunii.
Cardiacii trebuie să consume struguri
Persoanele care ştiu că au o boală de inimă trebuie să stea liniştite, să nu facă efort, să nu consume zahăr, sare, alcool, dulciuri, paste făinoase, prăjituri, carne, mezeluri, dar nici brânzeturi grase. În schimb, e indicat să consume mulţi struguri, mai ales că acum e sezonul lor, dar şi usturoi, ceapă, praz, leuştean, salată, urzici, hrean, sfeclă roşie, cireşe, coacăze, lămâi şi vişine. Bolnavul trebuie să ingere lichidele fracţionat, fără masticaţie, să doarmă la prânz şi să facă multă mişcare în aer liber.
Vinul cu pătrunjel şi miere vă scapă de palpitaţii
Pentru a scăpa de palpitaţii încercaţi următoarea reţetă: puneţi zece tulpini proaspete de pătrunjel, cu frunze cu tot, într-un litru de vin natural, la care se adaugă una-două linguri cu oţet din vin. După ce se fierbe zece minute la foc mic se mai adaugă 300 de grame de miere pură de albine şi se lasă încă patru minute să fiarbă uşor. La sfârşit se strecoară vinul şi se pune fierbinte într-o sticlă. Se iau câte două-trei linguri pe zi atunci când simţiţi un disconfort în zona cordului.
