de Cătălina Tăgârţă

Chiar dacă în ultima perioadă campaniile de depistare a cancerului de col uterin au fost din ce în ce mai dese, majoritatea femeilor păstrează încă distanţa faţă de cabinetele medicale, de teama unui diagnostic neiertător. Total greşit! Cu cât aşteptaţi mai mult, cu atât riscurile sunt mai mari. Mihaela Badea, medic ginecolog la Micomi, clinică de colposcopie şi patologie a tractului genital inferior, din Bucureşti, ne-a spus mai multe despre cancerul de col uterin.

Cancerul de col uterin, cauzat de virusul Papilloma Human
- În ce constă, mai exact, prevenţia cancerului de col uterin?
- Cancerul colului uterin este urmarea unei infecţii transmisibile pe cale sexuală cu Virusul Papilloma Human (HPV). Posibilităţile actuale ale medicinei în ceea ce priveşte prevenţia acestei boli se referă la două momente în care se poate interveni eficient pentru a împiedica dezvoltarea acestei forme de cancer şi care definesc medical conceptul de prevenţie primară şi secundară. Prevenţia primară constă în vaccinarea împotriva HPV. Prevenţia secundară constă în depistarea cât mai timpurie a unor modificări deja induse de virus la nivelul colului, atunci când acestea se află într-o etapă de început, precanceroasă, şi când sunt asimptomatice. Aceste modificări nu se văd cu ochiul liber şi trebuie căutate activ. E vorba în principal de a efectua citologia Babeş-Papanicolau, care rămâne cea mai bună modalitate probată până în prezent de identificare precoce a bolii.

- E adevărat că îşi face efectul după trei ani?
- Nu. Vaccinul anti-HPV îşi face efectul imediat.

- Ce trebuie să ştie pacienta, concret, despre depistarea cancerului de col?
- Informaţia esenţială este că în majoritatea situaţiilor această boală poate fi prevenită. Cancerul de col uterin are particularitatea că e precedat de modificări precanceroase, preinvazive, care au de obicei o durată lungă, de ani. În această perioadă avem posibilitatea să identificăm zonele cu risc şi să le tratăm, astfel încât să nu se ajungă la o tumoare malignă.

„Din fericire, în 80%-90% din cazuri, infecţia este inofensivă”
- Despre HPV ce ne puteţi spune?
- Se estimează că 80% din populaţia activă sexual, femei şi bărbaţi, se poate infecta cu HPV pe parcursul vieţii, aceasta fiind cea mai frecventă infecţie virală transmisă sexual. Din fericire, în 80%-90% din cazuri, infecţia cu HPV este inofensivă, de scurtă durată. Ea trece de la sine ca o gripă, fără consecinţe. Acest lucru se întâmplă cu atât mai uşor cu cât persoana infectată este mai tânără. Atunci când infecţia cu tipuri HPV cu risc înalt, cum ar fi 16 şi 18, persistă mai mult de un an la persoane cu vârsta de peste 30 de ani, şi nu numai, riscul dezvoltării unor modificări precanceroase este mare. De aceea, examenul citologic Babeş-Papanicolau este recomandat tuturor femeilor active sexual. La Micomi ne ocupăm de toate procedurile clinice şi de laborator prin care putem identifica, trata şi supraveghea leziunile precanceroase. De cancer ca atare însă, atunci când este diagnosticat, se ocupă oncologii.

- Care este traseul pe care trebuie să-l urmeze pacienta în cazul în care rezultatul testului Papanicolau este anormal?
- Orice citologie anormală este urmată de o evaluare colposcopică, ce constă în examinarea colului cu un microscop special. În acest fel se constată dacă există o zonă susceptibilă de a fi emis celulele anormale de la Papanicolau. Zona respectivă se analizează ca severitate şi topografie, ceea ce permite adoptarea deciziei privind metoda de biopsiere adecvată.

- Care sunt eventualele rezultate ale biopsiei?
- Biopsia arată tipul modificării histopatologice, respectiv structura ţesutului, şi reprezintă principalul criteriu care orientează conduita ulterioară. În mare, modificările pot fi de grad minor, displazie uşoară sau CIN I, de grad major, numite displazie medie şi displazie agravată, CIN II şi CIN III sau carcinom in situ, care sunt leziuni precanceroase. În plus, biopsia poate arăta prezenţa unor anomalii deja canceroase.

„România are cea mai înaltă rată a mortalităţii din această cauză”
- Ce tratament se impune în fiecare situaţie?
- Leziunile de grad minor pot regresa, mai ales la persoane tinere, şi de aceea medicul poate propune, în funcţie de fiecare caz, fie un program de supraveghere, fie îndepărtarea zonei respective. Dacă însă rezultatul biopsiei arată prezenţa unei leziuni de grad înalt, atunci îndepărtarea acesteia este obligatorie, pentru că reprezintă o leziune precanceroasă. Este vorba despre intervenţii locale: electrorezecţie diatermică sau conizaţie, care au drept scop îndepărtarea cu limite de ţesut sănătos a modificărilor precanceroase şi stoparea transformării canceroase, cu păstrarea organelor genitale, a funcţiei menstruale şi a fertilităţii. Aceste paciente trebuie ţinute sub observaţie medicală timp îndelungat, pentru a diminua riscul de recidivă... Atunci când etapa precanceroasă nu este identificată şi tratată apare cancerul, care are diverse stadii, după cum este mai limitat la col sau răspândit la organele din jur. În funcţie de aceste stadii se stabileşte tratamentul, care este chirurgical şi poate fi precedat sau urmat de radioterapie şi chimioterapie.

- În concluzie, ce trebuie să reţină, pe scurt, cititoarele noastre?
- România are cea mai înaltă rată a mortalităţii prin cancer de col din Europa. De aceea, după vârsta de 30 de ani, pe lângă examenul citologic clasic este util să asociaţi acestuia din trei în trei ani testarea pentru HPV. În plus, e bine să ştie că prezenţa şi persistenţa virusului peste vârsta de 30 de ani, chiar dacă se asociază cu un rezultat citologic normal, aduc informaţii foarte importante referitoare la riscul de a dezvolta cancer şi schimbă modul de supraveghere a acestor paciente.

Imunizarea, recomandată între 9 şi 11 ani

- Povestiţi-ne câte ceva despre vaccinul HPV, care a suscitat numeroase controverse.
- Vaccinul anti-HPV se face, de preferinţă, înainte ca organismul să fi intrat în contact cu virusul. Vaccinul a fost testat la grupe de tinere sub 26 de ani şi s-a constatat că cel mai bun răspuns imunologic apare la fetiţe cu vârsta între 9 şi 11 ani. De aceea, această vârstă este cea recomandată internaţional pentru vaccinare. În prezent sunt disponibile în lume şi în ţara noastră două tipuri de vaccin preventiv anti-HPV, ambele se referă la tipurile agresive de HPV cu risc oncogen: 16 şi 18, care se regăsesc în 70% dintre cancerele de col, de restul fiind responsabile tipurile cu risc scăzut. Prin urmare, recurgerea în continuare la metodele de prevenţie secundară de depistare şi diagnostic precoce, respectiv examenul citologic Babeş-Papanicolau dublat de testarea pentru HPV peste 30 de ani, rămâne necesară şi la persoanele vaccinate.

Sfat! Persoanele care doresc să îndepărteze orice suspiciune de cancer de col uterin pot afla mai multe informaţii de pe site-ul Clinicii Micomi www.micomi.ro sau la telefonul 0744.490.858.