de Cătălina Tăgârţă
Căldura insuportabilă din ultimele zile i-a făcut pe mulţi să recurgă rapid la haine subţiri, de vară, însă nici umbrela, nici ochelarii de soare sau pălăria nu mai reuşesc să ţină locul temperaturilor decente, aşa că oamenii caută disperaţi telecomanda aparatului de aer condiţionat. Mare atenţie însă! Specialiştii spun că mulţi oameni fac abuz de el fără să ştie riscul la care sunt predispuşi. Medicul Laurenţiu Luca (foto), directorul Centrului Medical PULS, avertizează că aparatul nu se face vinovat doar de simple viroze respiratorii, care se pot trata cu ceaiuri sau trec de la sine, ci se poate ajunge chiar până la paralizii de nerv facial sau crize de astm bronşic.
„Diferenţa de temperatură să nu fie mai mare de zece grade”
Specialiştii recomandă să nu faceţi abuz de aerul condiţionat, subliniind faptul că rolul acestuia este să scadă temperatura din interior doar cu câteva grade faţă de cea de afară. „E important ca diferenţa de temperatură din încăpere să nu fie mai mare de zece grade decât cea de afară, deoarece în acest caz stresul termic creşte. În plus, evitaţi pe cât posibil să staţi în direcţia în care bate aparatul de aer condiţionat”, ne-a spus doctorul Laurenţiu Luca. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei care petrec mare parte din timp în maşină. Ei nu trebuie să direcţioneze curentul către ei şi nici să-l seteze pe temperatură foarte scăzută, deoarece în maşină este mult mai riscant. Dacă din birou, de exemplu, treceţi pe un culoar sau pe un hol până ieşiţi afară şi temperatura diferă, cât de cât, de la o încăpere la alta, atunci când coborâţi din maşină şocul va fi prea mare.
„Suntem predispuşi la infecţii virale ale căilor aeriene superioare”
Dacă totuşi sunteţi mai sensibili sau altcineva decide pentru dumneavoastră temperatura încăperii, e bine să cunoaşteţi bolile la care sunteţi predispuşi. „Majoritatea pacienţilor sunt predispuşi la viroze, infecţii virale ale căilor aeriene superioare, cum ar fi bronşitele sau traheobronşitele. În funcţie de gravitate însă, acestea pot evolua până la infecţii microbiene şi pneumonii”, ne-a declarat directorul Centrului Medical PULS. Explicaţia ar fi că persoanele obişnuite să stea în încăperi cu aer răcit artificial îşi pierd capacitatea de a se adapta la temperaturile verii. Atunci când ies afară ele transpiră abundent, iar când intră în zone răcoroase corpul lor reacţionează ca şi când ar sta în frig. Dacă se declanşează o bronşită acută, ea se vindecă în două-trei săptămâni, însă cea cronică, manifestată prin tuse timp de cel puţin doi ani la rând, este o afecţiune din categoria bronhopneumoniilor obstructive cronice (BPOC). În plus, sistemul imunitar slăbit favorizează şi el, alături de schimbările bruşte de temperatură şi, eventual, de prezenţa fumului de ţigară, apariţia acestor boli.
„Aparatele cele mai bune sunt cele cu umidificatoare”
O mare parte dintre durerile de cap sunt puse, în acest sezon, pe seama aerului condiţionat. Creierul percepe schimbarea bruscă de temperatură drept o agresiune, o ameninţare, astfel încât durerea nu întârzie să apară imediat după intrarea în contact cu aerul rece. În plus, unele persoane se confruntă frecvent şi cu tuse uscată, chinuitoare, mai ales în timpul zilei, însoţită uneori de şuierat şi de senzaţia de gât uscat. „Cele mai bune aparate sunt cele cu umidificatoare, întrucât cele care nu au pot declanşa şi rinite alergice sau crize de astm bronşic la cei predispuşi. De aceea, e important să curăţaţi permanent filtrele şi, eventual, să le schimbaţi, deoarece acestea pot deveni cu timpul un adevărat focar de microbi”, ne-a mai spus specialistul. Rinitele agravate dau şi ele, la rândul lor, dureri de cap şi tuse uscată.
„Mai pot apărea sinuzite frontale şi chiar paralizii”
Şi durerile de cap, de măsele, cele intercostale, de gât, de spate sau de coloană vertebrală au de multe ori drept cauză aerul condiţionat. „Mai pot apărea sinuzite frontale sau maxilare, dar şi nevralgii ale nervilor cranieni, chiar paralizii, cum ar fi paralizia de nerv facial, numită şi afrigore, sau paralizia nervului trigemen, aceasta din urmă punând stăpânire pe jumătate de craniu şi nu răspunde la aproape niciun tratament”, a mai avertizat medicul. În plus, o serie de probleme de sănătate pot fi agravate de utilizarea permanentă şi incorectă a aerului condiţionat. „Mai poate fi vorba şi despre afecţiunile de la nivelul oaselor, respectiv spondiloza cervicală sau torticolis (n.r. - înţepenirea gâtului), iar la nivel lombar, aerul condiţionat poate duce chiar la lombago”, potrivit doctorului Laurenţiu Luca. Nici zona ochilor nu e ocolită. Astfel, persoanele sensibile la curenţii de aer pot manifesta iritaţii, lăcrimări, înroşiri sau chiar congestii ale conjunctivelor.
Tratamentul este în special simptomatic, durerea trebuie tratată cu analgezice de genul Algocalmin sau chiar mai tari, cum ar fi Piafenul. „Trebuie menţionat faptul că aceste neplăceri nu apar la absolut toate persoanele, ci în special la cele cu diverse sensibilităţi, însă e mai bine să preveniţi decât să trataţi. În plus, e indicat ca pacientul să se adreseze medicului de urgenţă, să îndepărteze factorul cauzal, eventual să ia medicamente antiinflamatorii şi să păstreze căldura locală”, a încheiat medicul.
Iată câteva sfaturi care vă pot fi de ajutor pentru a îndepărta bacteriile, şi aparatul care vă aduce răcoarea binemeritată să nu vă facă rău. Aerisiţi camera înainte de pornirea acestuia, orientaţi fluxul de aer rece spre mobilier, nu spre dumneavoastră, şi programaţi-l la minimum 22-24 de grade Celsius. În cazul în care afară sunt însă 40 de grade, nu aveţi voie să-l programaţi pe mai puţin de 30 de grade. Dacă e posibil, montaţi aparatul pe hol, nu direct în camera în care staţi, şi lăsaţi uşa deschisă. Nu-l amplasaţi în niciun caz în camera copiilor. Bacteria Legionella pneumophila, care este prezentă atât în piscine, bazine de ştrand, duşuri de hoteluri, cât şi în aparatele de climatizare, poate provoca o pneumonie severă, ce conduce în ultimă fază la comă sau chiar la moarte. De aceea, e important ca aparatul să fie dotat cu termostat, iar filtrele să fie curăţate cât mai des, pentru a micşora şansele îmbolnăvirii.
„Creierul percepe schimbarea bruscă de temperatură drept o agresiune, o ameninţare, astfel încât durerea nu întârzie să apară imediat după intrarea în contact cu aerul rece“