Main menu

header

26-08-1de Cătălina Tăgârţă

Chimioterapia este un cuvânt care ne duce imediat cu gândul la cancer. Deşi prima vizită la cabinetul unui medic specialist este de multe ori înspăimântătoare pentru bolnavi, pentru că aceştia se gândesc inevitabil la cunoştinţele care au trecut prin experienţe similare şi fie şi-au pierdut părul, fie s-au simţit rău, ei ştiu totuşi că terapia este „un rău necesar”, care le poate salva viaţa. Doctor Dragoş Median (foto), medic specialist oncologie medicală la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia, din Capitală, ne-a spus mai multe despre chimioterapie.

Unele citostatice se administrează pe cale orală, altele intravenos
- Spuneţi-ne, vă rog, în ce constă chimioterapia.
- Chimioterapia presupune administrarea unor substanţe care împiedică celulele maligne din organism să se înmulţească.

- Despre ce substanţe este vorba şi pe ce cale sunt administrate ele?
- Sunt foarte multe substanţe, alegerea lor făcându-se în funcţie de tipul de neoplazie. Există citostatice care se administrează pe cale orală, sub formă de medicamente, dar şi intravenos. Dacă pastilele pot fi luate zilnic, tratamentul intravenos se poate face la interval de câteva zile sau săptămâni, decizia este luată de medic şi depinde de foarte multe lucruri: tipul de cancer, stadiul, efectele secundare potenţiale, preferinţa pacienţilor. Ca şi exemplu, tratamentul pentru cancerul la sân se realizează în cure de patru-opt şedinţe, care se fac la interval de trei săptămâni.

- Pentru ce boli se recomandă chimioterapia?
- Sunt foarte multe, de la cancer de sân, plămân, colon şi aşa mai departe. Dar nu contează neapărat tipul de cancer, cât stadiul acestuia. În plus, fiecare caz are caracteristicile lui.

- Nu-i un secret pentru nimeni că acest tratament are şi efecte adverse. Care sunt acestea?
- Efectele secundare sunt fie precoce, fie tardive, însă e foarte important ca ele să nu depăşească potenţialul beneficiu. Cele mai comune sunt greaţa, vărsăturile şi căderea părului, dar trebuie menţionat faptul că acestea nu se manifestă în egală măsură la toată lumea. De asemenea, dintre efectele adverse specifice pot trece în revistă afectarea hematologică, renală, cardiacă sau neurologică. Pot apărea de la mici înţepături în degetele de la picioare până la pierderea controlului mişcării braţelor. Mai pot apărea şi efecte cutanate, cum ar fi înnegrirea tegumentelor, unghii vinete sau sindrom palmo-plantar, adică palmele se înroşesc şi se descuamează. Alte efecte adverse sunt: stările de oboseală, afte, diaree, reacţii alergice precum mâncărimi, ameţeală, transpiraţii, iar uneori senzaţia de arsură dureroasă.

„În caz de febră trebuie anunţat medicul”
- Ce altceva mai trebuie să ştie pacienţii?
- În timpul curei pot apărea unele infecţii, drept pentru care e absolut necesar să îşi sune oncologul dacă prezintă febră mai mare de 38 de grade Celsius. Există şi risc crescut de sângerări, ca urmare a numărului scăzut de trombocite, iar în caz de vânătăi, sângerări nazale, în urină sau în salivă să anunţe din nou medicul. Dacă prezintă răniri sau inflamaţii ale pielii ori venelor pot pune comprese cu apă rece pe zona respectivă de mai multe ori pe zi.

- Pot fi prevenite în vreun fel aceste simptome?
- Da. Pacienţii sunt sfătuiţi să aibă la ei antivomitive, pentru a le folosi la nevoie. E mult mai bine să le ia înainte de apariţia simptomelor, pentru a preveni, decât să trateze starea de greaţă deja instalată.

- Mai sunt şi alte sfaturi de care trebuie să ţină cont bolnavii?
- E indicat să bea zilnic doi litri de apă şi să întrebe chimioterapeutul înainte de a lua orice medicament nou. În ceea ce priveşte pacientele, dacă nu au intrat la menopauză, trebuie să ştie că tratamentul chimioterapic va întrerupe ciclul menstrual prin întreruperea funcţionării ovarelor şi vor avea simptome de menopauză: bufeuri şi infertilitate. Dacă au peste 40 de ani, acest lucru va deveni permanent. Dacă sunt mai tinere, după tratament e posibil să revină menstruaţia şi chiar să rămână însărcinate. În caz de sarcină şi chiar naştere e bine să ştie că nu au voie să-şi alăpteze copilul.

„Meritul e al pacienţilor, pentru că se informează din timp asupra depistării precoce”
- Când e indicată chimioterapia?
- Este indicată în trei cazuri, şi anume: atunci când e vorba despre un cancer operabil, chimioterapia se face după intervenţia chirurgicală, pentru a scădea riscul de recidivă. În al doilea rând e vorba despre chimioterapia neoadjuvantă, care se face în cazul tumorilor operabile, cu scopul de a le micşora, de exemplu pentru a evita mastectomia. În ultimul rând se mai recomandă acest tratament bolnavilor aflaţi în faze metastatice, pentru a-i ajuta să crească atât calitatea vieţii, cât şi să supravieţuiască. Cancerele duc la dureri, iar chimioterapia, în ciuda efectelor adverse, face totuşi viaţa mai bună.

- Cât de mult se poate „prelungi” viaţa unui bolnav prin chimioterapie?
- E greu de spus, mai ales că în România nu există deocamdată statistici clare în acest sens. Şi, oricum, diferă de la un tip de boală la altul. Dacă în cazul unui cancer de pancreas vorbim, din păcate, doar de câteva luni, la cancerul de sân media este undeva în jur de doi ani. În altă ordine de idei însă, de exemplu la Filantropia, care este un spital cu un nivel ridicat de educaţie al pacienţilor, aş putea spune că în 60% din cazuri chimioterapia e recomandată după operaţii, în 20%, în cazurile de neoadjuvanţă şi restul, de 15%-20%, pentru metastaze. Meritul e al pacienţilor, pentru că se informează din timp asupra depistării precoce...

- Cum e prima întâlnire cu pacienţii dumneavoastră? Din punctul meu de vedere, sunteţi ultima lor speranţă.
- La început, pacienţii pot fi speriaţi, unii chiar disperaţi. Pe măsură ce se documentează despre boală şi tratament încep să privească terapia ca pe un rău necesar. Chimioterapia are rolul de a menţine sănătatea, iar rata de recidivă este de 10%-15% în cazul nostru. Deşi puţini procentual, vestea fiecărei recidive e dureroasă pentru noi toţi.

Din jurnalul unei foste bolnave

„Chimioterapia este un tratament foarte dur, ce supune organismul la încercări deosebite. Practic, este o otrăvire a întregului organism, cu scopul de a ataca şi de a anihila celulele bolnave... Peste nici jumătate de an veţi fi cum aţi fost înainte sau poate chiar mai bine, mai puternice şi mai înţelepte, vă veţi bucura de viaţă... O modalitate de a vă ajuta singure este mişcarea. Chiar dacă vi se pare greu, nu staţi în casă, ieşiţi la aer, faceţi plimbări pe jos, o să vă facă bine... Un suc din fructe care vă va întrema poate fi acela făcut din 2/3 sfeclă roşie şi 1/3 ţelină şi morcov. Beţi cam 500 de mililitri pe stomacul gol. Pentru a fi eficient e nevoie de o cură de minimum 42 de zile, repetată de două-trei ori pe an“, scrie Rosela Marcu, o fostă pacientă a doctorului Median într-o broşură pe care a adus-o la spital ca să îi încurajeze pe ceilalţi bolnavi care trec prin ce a trecut dânsa.

Atenţie! În timpul tratamentului, pacienţii nu trebuie să ţină un regim alimentar strict.