de Cătălina Tăgârţă
După ce în numărul trecut v-am prezentat modalităţile de acordare a primului ajutor în cazuri de luxaţie, fracturi, hipotermie, degerături, deshidratare, leşin şi înţepături de insecte, în acest număr continuăm minighidul cu sfaturi utile pentru intervenţiile de urgenţă.
Şocul anafilactic sau anafilaxia este un tip de reacţie alergică imediată şi violentă, ce poate pune în pericol viaţa celui afectat. Acesta poate apărea în urma consumului unor alimente, medicamente sau în caz de înţepături de insecte şi se manifestă prin stare generală de rău fizic, plus erupţii cutanate violente însoţite de mâncărimi ale pielii şi multe altele. Până la sosirea ambulanţei, victima trebuie să stea pe cât posibil în poziţie verticală, pentru a facilita respiraţia, iar dacă apar stări de vomă trebuie aşezată orizontal şi întoarsă spre lateral, iar în cazul stopului respirator sunt indicate manevrele de resuscitare cardio-pulmonară. Părinţii cu copii astmatici e important să asiste la o serie de cursuri de prim ajutor pentru a putea face faţă unei situaţii critice.
În cazul unei crize de astm, pacientul trebuie să îşi administreze medicaţia de urgenţă şi să se prezinte de urgenţă la medic, unde va fi conectat la un tub cu oxigen şi i se va administra un beta-agonist în combinaţie sau nu cu un anticolinergic.
Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos care produce descărcări bruşte şi intense de activitate electrică în creier. Aceasta se manifestă clinic prin convulsii repetate, ce pot părea ciudate şi chiar speria persoanele din afară. Dacă pacientul îşi pierde cunoştinţa sau cade trebuie aşezat pe pat şi întins pe o parte, pentru a nu se îneca. Apoi, puneţi-i o pernă moale sub cap şi îndepărtaţi obiectele vestimentare din jurul gâtului. Preventiv, e indicat să i se aşeze între dinţi o batistă făcută sul, pentru a nu-şi înghiţi limba, dar cu mare grijă, deoarece vă poate muşca. Dacă nu-şi pierde cunoştinţa, convulsia se poate manifesta ca o stare de rău. Pentru a o scoate rapid din criză strângeţi-i puternic lobul urechii cu degetele sau strângeţi zonele laterale unghiei degetului mare. Însă în niciun caz nu stropiţi bolnavul cu apă rece în timpul crizei, nu-i faceţi respiraţie artificială şi nu-l pălmuiţi. Până nu-şi revine complet nu are voie să mănânce şi nici să bea. Dacă suferă două crize într-o oră, chemaţi ambulanţa!
În cazul toxiinfecţiilor alimentare medicaţia este simptomatică. De exemplu, pentru vărsături sunt recomandate medicamentele antiemetice, pentru febră, cele antitermice, pentru colici abdominale, antispasticele etc. În plus, dacă există starea de greaţă şi vărsăturile înseamnă că e necesară hidratarea. Pentru cei care se simt rău, dar nu pot elimina substanţele toxice din organism se recomandă prepararea unui ceai din şase linguri cu sunătoare la un litru cu apă. După răcire amestecaţi-l cu patru linguriţe cu sare şi beţi-l, iar în caz de diaree beţi un litru de ceai fără sare.
În cazul în care avem de-a face cu arsuri se îndepărtează mai întâi agentul etiologic determinant al arsurii, apoi, în funcţie de starea tegumentului afectat şi de starea generală a pacientului, acesta poate fi tratat la domiciliu sau la spital. În cazul arsurilor de gradul unu se spală sub jet de apă şi se aplică pe locul afectat soluţie de Oximed sau Bioxiteracor, ce are rol antiseptic şi antiinflamator. Apoi se aplică o serie de comprese sterile, până se ajunge la medic. Atenţie! Nu se vor aplica alifii, pudră sau ulei de niciun fel pe zona cu arsuri, indiferent de grad.
Deschideţi imediat uşa şi geamul şi expuneţi victima la aer curat, apoi chemaţi ambulanţa. În caz de intoxicaţie cu detergent lichid sau detartrant se impune spălarea sub jet de apă a tegumentului şi dezbrăcarea de hainele contaminate. Până la sosirea Salvării se bea multă apă şi se provoacă vărsături, cu excepţia intoxicaţiei cu sodă.
Pe de altă parte, intoxicaţiile cu medicamente pot fi remediate prin spălături digestive şi ingestie de soluţie din cărbune activ, medicament ce are rolul de a scădea absorbţia digestivă a toxicului. Dacă intoxicaţia se face cu substanţe acide, aspirină, salicilaţi, se administrează substanţe alcaline de genul laptelui.
Durerea toracică este cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic. Astfel, dacă bolnavul este conştient sfătuiţi-l să întrerupă orice efort fizic, ajutaţi-l să se aşeze şi daţi-i să mestece o tabletă de aspirină în timp ce chemaţi ambulanţa.
Dacă victima nu e conştientă evaluaţi-i funcţiile vitale şi începeţi manevrele de resuscitare cardio-respiratorie. După ce îndepărtaţi cămaşa şi descheiaţi bluza verificaţi pulsul, apoi aşezaţi-l în decupit dorsal (culcat pe spate) pe o suprafaţă dură, cu capul uşor ridicat spre umeri, astfel încât limba şi ţesuturile moi să nu îl împiedice să respire. Dacă pacientul nu respiră, dar are puls, ridicaţi-i bărbia, deschideţi-i puţin gura şi după ce inspiraţi adânc lipiţi-vă buzele de gura sa şi expiraţi. Dacă e aplicată corect, respiraţia trebuie să ridice toracele bolnavului. Repetaţi manevra cam de zece ori pe minut şi nu uitaţi să vă îndepărtaţi de bolnav imediat după ce insuflaţi aerul, iar după fiecare set de zece respiraţii verificaţi din nou pulsul. Dacă nu are nici puls, nici respiraţie, faceţi doar două respiraţii gură la gură, apoi începeţi masajul cardiac într-un ritm alert. Faceţi 15 compresii, ridicaţi bărbia, realizaţi două respiraţii şi continuaţi tot aşa.
Atenţie! Masajul cardiac realizat greşit poate înrăutăţi starea, de aceea e bine să ştiţi că, după ce identificaţi sternul (capul pieptului), plasaţi degetul mijlociu pe el şi imediat lângă acesta aşezaţi prima mână, apoi întrepătrundeţi degetele celeilalte pe aceasta, pentru a vă asigura că presiunea nu este aplicată pe coaste. Îngenuncheaţi lângă pacient şi apăsaţi cu toată puterea, astfel încât sternul să coboare patru-cinci centimetri.
Nu rataţi săptămâna viitoare ultima parte a minighidului.
- În oricare dintre situaţiile prezentate e necesar să apelaţi imediat numărul unic de urgenţă 112, pentru ca un echipaj medical să vă vină în ajutor.