de Dana Purgaru

S-au identificat două noi grupe de sânge

Oamenii de ştiinţă au descoperit două noi grupe de sânge, fapt ce ar putea aduce beneficii majore pentru transfuzii şi transplanturi. Cele două grupe, identificate de cercetătorii de la Universitatea Vermont în urma descoperirii a două proteine (ABCB6 şi ABCG2) ale globulelor roşii, au primit numele Langereis şi Junior. Pe lângă cele patru grupe de sânge comune (A, B, AB şi O) există încă 28, multe având nume interesante, precum Kidd, Diego sau Duffy.

Parodontoza poate duce la infarct

Boala parodontală este o afecţiune cronică, ce are drept cauză flora microbiană din cavitatea orală. Studiile au arătat că cei afectaţi sunt de cel puţin două ori mai predispuşi la infarct, la pneumonii şi la naştere prematură în cazul femeilor însărcinate care au parodontoză. „Este foarte important să se facă o evaluare parodontală o dată pe an şi să se trateze boala încă de la primele semne”, a declarat pentru Mediafax Tudor Văideanu, absolvent al Universităţii René Descartes din Paris şi membru al Societăţii Franceze de Parodontologie şi Implantologie Orală.

Boala Parkinson, pe cale de a fi eradicată

Cercetătorii japonezi de la Universitatea din Kyoto au făcut progrese notabile în tratarea maladiei Parkinson după ce au implantat celule suşă umane în creierele maimuţelor ce sufereau de această maladie. Semnele de ameliorare au apărut la trei săptămâni după operaţie, iar la şase luni de la transplantare, cele patru primate testate au fost din nou capabile să meargă singure.

Obezitatea, provocată de mutaţia unei gene

Renumiţi pentru efectele benefice asupra sistemului cardiovascular, acizii graşi Omega-3 joacă un rol determinant şi în regularizarea apetitului, a greutăţii corporale şi a metabolismului. Potrivit unui studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători, mutaţia unei gene, GPR120, creşte cu 60% riscul de apariţie a obezităţii. În mod normal, această genă produce receptorul celular pentru acizii graşi nesaturaţi. În cazul mutaţiei însă intervine obezitatea şi, o dată cu ea, diabetul, ciroza şi ateroscleroza.

Muşchiul cardiac va putea fi reparat

O nouă tehnică folosită pentru a trata bolile de inimă promite rezultate spectaculoase. Ea a trecut deja de primele teste şi poate fi o soluţie pentru pacienţii care suferă un infarct miocardic. Tehnica se numeşte CADUCEUS şi presupune tratarea cu celule stem a unei mostre de ţesut din inima pacientului care a suferit atacul de cord. Apoi, celulele sunt reintroduse în inimă pentru a repara zona afectată. Rezultatul este promiţător: afectarea muşchiului cardiac s-a redus de la 24% la 12%.