de Gabriela Niculescu
Din ce în ce mai multe studii indică faptul că fumatul pasiv dăunează grav sănătăţii, inhalarea fumului de către nefumători având consecinţe serioase. Mai mult, aceste urmări sunt cu atât mai grave, cu cât petrecem mai mult timp în preajma fumătorilor. Ştiind aceste lucruri, nu mai este pur şi simplu posibil să ne limităm la acest concept al toleranţei, mai ales în mediul profesional, unde foarte rare sunt cazurile când ne putem alege noi mediul de lucru.
Substanţele provocatoare de cancer se transmit
Fumatul pasiv ne priveşte pe noi toţi, până şi în casele noastre, pentru că fumatul partenerului, al unuia dintre părinţi expune membrii familiei (copiii sunt cei mai afectaţi) la o întreagă serie de urmări periculoase. Fumatul este, deja de mult timp, cunoscut drept principala cauză evitabilă care dăunează grav sănătăţii. Sănătatea nefumătorilor, constrânşi să inhaleze fumul tutunului („fumatul pasiv”), este, de asemenea, ameninţată de aceleaşi pericole. Aceasta este concluzia la care au ajuns nenumărate studii ştiinţifice efectuate în ultimii ani.
Fumatul este cunoscut de mult timp ca principal factor al numeroaselor boli, în mod deosebit al cancerului, şi este responsabil pentru multe decese. Aproape 90% dintre persoanele care suferă de cancer pulmonar au fumat de-a lungul multor ani. Fumul conţine substanţe ce favorizează apariţia tumorilor maligne. Acestea nu sunt prezente numai la fumători, ci au fost detectate şi în organismul fumătorilor pasivi. În plus, cu cât expunerea la fum este prelungită, cu atât concentraţia substanţelor creşte în anumite organe, în sânge, în urină.
Acest viciu răspândit provoacă boli cronice ale aparatului respirator: 85% dintre oamenii care suferă de bronşită cronică sau de emfizem pulmonar (distensia alveolelor pulmonare cu distrugerea pereţilor acestora) au fost fumători. În plus, fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de risc în bolile sistemului cardiovascular: 70% dintre fumători suferă de astfel de afecţiuni sau mor de infarct.
Copiii vor fi mai mici la naştere
Pe lângă rolul pe care îl are fumul în apariţia tumorilor, cercetătorii au vrut să afle cu aceeaşi sârguinţă dacă fumătorii pasivi prezintă mai frecvent boli ale căilor respiratorii sau simptome de dificultăţi respiratorii. S-au studiat efectele fumatului pasiv în primul rând la copii. S-a dovedit existenţa unor diverse consecinţe negative, mai ales o susceptibilitate mai mare ca aceştia să sufere de infecţii ale tractului respirator, de inflamaţii ale canalelor auditive şi de astm, precum şi de o încetinire a dezvoltării capacităţii pulmonare. Copiii expuşi în mod constant la fumul de ţigară sunt spitalizaţi mai des decât ceilalţi.
Există numeroase studii ce tratează efectele fumatului pasiv la nou-născuţi şi la copii până la vârsta de 5 ani. S-a constatat că nou-născuţii fumătoarelor au adesea o greutate mai mică la naştere, adică în jur de 2.500 de grame, iar greutatea va fi cu atât mai mică faţă de cea normală cu cât femeia însărcinată fumează mai mult. De altfel, rata mortalităţii copiilor în ultimele zile ale sarcinii sau în primele zile după naştere este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare decât în cazul celor nefumătoare. S-a ajuns, de asemenea, la concluzia că sugarii cu greutate inferioară celei medii sunt predispuşi să se îmbolnăvească în primul an de viaţă. După naştere există la nou-născuţi riscul de „moarte subită”, ale cărei cauze încă nu sunt în mod clar edificate. Se presupune că ar fi vorba despre pauzele lungi între respiraţii ce duc la asemenea sfârşituri tragice. Din motive necunoscute, probabilitatea „morţii subite” a sugarului e strâns legată de consumul de tutun al mamei. Pe scurt, copiii care au părinţi fumători suferă mai frecvent de bronşite acute decât cei ai căror părinţi sunt nefumători. În plus, riscurile apariţiei bolilor sunt cu atât mai mari, cu cât părinţii, şi în mod deosebit mama, sunt fumători.
Tusea şi bronşita cronică, principalele afecţiuni
Primele studii privind apariţia cancerului pulmonar la adulţii expuşi în mod constant la fum au fost publicate la începutul anilor ‘80. În 1986, autorităţile sanitare din Statele Unite şi Marea Britanie, precum şi OMS au declarat că fumatul pasiv creşte în mod semnificativ probabilitatea apariţiei cancerului pulmonar.
Persoanele nefumătoare, nevoite să respire adesea un aer îmbibat de fum, prezintă următoarele simptome după o expunere îndelungată: respiraţie şuierătoare în 7% dintre cazuri, tuse cronică la 11% din totalul nefumătorilor afectaţi şi bronşită cronică la 7% dintre cei afectaţi de fumul colegilor de încăpere.
Măsurile referitoare la o politică a sănătăţii, precum campaniile de prevenire a nocivităţii fumatului, crearea zonelor pentru fumători şi existenţa unor prevederi legale pot contribui la o mai bună protejare a persoanelor nefumătoare. Este responsabilitatea fiecăruia să cântărească riscul pe care îl reprezintă fumatul pasiv pentru sănătatea sa. Problema fumatului pasiv nu poate fi abordată printr-un discurs moralizator la adresa persoanelor fumătoare. O atitudine de acest gen ar conduce în mod aproape inevitabil la eşec. Este mult mai eficace să căutăm să prevenim efectele nocive ale fumatului pasiv. Măsurile preventive pot fi clasate în trei grupe:
- informaţii: repetate campanii de prevenire antitutun şi informarea marelui public asupra efectelor nefaste ale fumatului;
- măsuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumători şi nefumători în locurile şi în spaţiile publice;
- dispoziţii legale: limitarea fumatului în localuri şi la locul de muncă.
Date recente înregistrate în Elveţia scot în evidenţă efectele pe care le are fumatul pasiv asupra sănătăţii din punct de vedere statistic:
- riscul de a se îmbolnăvi de astm bronşic sau de bronşită cronică este net mai ridicat;
- fumătorii pasivi suferă mai frecvent de tulburări respiratorii, cum ar fi respiraţie şuierătoare, tuse cronică şi simptome ale bronşitei cronice;
- cu cât nefumătorii sunt mai expuşi fumului de tutun, cu atât probabilitatea apariţiei unor boli respiratorii şi diminuării capacităţilor fizice creşte.
Ministerul Sănătăţii a lansat recent studiul GATS referitor la consumul de tutun în România. Concluziile:
- avem aproximativ 5 milioane de fumători activi (26,7% din populaţie) şi 6,5 milioane de fumători pasivi;
- fumătorii cheltuiesc lunar circa 273 de lei pe ţigări;
- se propune interzicerea fumatului în maşină şi în locuinţe.