de Cătălina Tăgârţă

Cu ocazia Zilei Europene a Pacienţilor, ce se sărbătoreşte în fiecare an la 13 martie, Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) a dezbătut, în cadrul unei conferinţe, principalele hibe ale sistemului sanitar românesc şi problemele cu care se confruntă pacienţii din România.

„Trebuie să facem front comun cu medicii”
În contextul unui sistem de sănătate centrat pe pacient, drepturile şi obligaţiile acestuia ar trebui să sune foarte bine. Din păcate însă, nu e deloc aşa. „Sistemul social de sănătate s-a degradat sistematic în ultimii 20 de ani şi trebuie să facem front comun cu medicii noştri, cei care au mai rămas în ţară, pentru a îi face faţă. Cred că pacientul trebuie să aibă dreptul să voteze pentru toate deciziile care îl privesc, sistemul să graviteze în jurul lui, nu numai pacientul în jurul sistemului, cum s-a întâmplat până acum”, a declarat în timpul dezbaterii Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România.

Accesul la anumite proceduri şi tratamente
Cu ocazia evenimentului prilejuit de Ziua Europeană a Pacienţilor, diverse asociaţii şi pacienţi şi-au cerut drepturile reglementate de Constituţie, dar şi ca urmare a plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Iată câteva dintre acestea: medicamentele să se compenseze gradual, în funcţie de venit; să nu se mai limiteze accesul pacienţilor la anumite proceduri şi tratamente medicale, care în prezent se fac în baza unor liste de aşteptare ce au rămas în urmă cu până la doi-trei ani în unele judeţe. De asemenea, să se actualizeze lista de medicamente compensate şi gratuite (care a rămas la fel ca acum cinci ani) în conformitate cu cele existente în farmacii, şi nu doar cele înregistrate, dar inexistente fizic.

Medicamentele ieftine să nu mai lipsească din farmacii
Pacienţii s-au plâns că le sunt încălcate drepturile şi prin acţiuni precum: achiziţia de medicamente din sursă unică şi lipsa celor mai ieftine medicamente din farmacii, în baza cărora s-a calculat preţul de referinţă al medicamentelor gratuite şi compensate.
„Pacienţii îşi doresc să aibă drept de vot la deciziile ce se iau în domeniul sanitar - în acest fel, se vor evita situaţiile jenante, cum ar fi introducerea coplăţii la analizele care ar trebui să se facă gratuit, caz sesizat de pacienţii cu diabet din judeţul Timiş, de exemplu - şi speră ca în viitorul apropiat să găsească în farmacii acele medicamente care fac parte din protocoalele de tratament ale bolilor cronice, pentru a nu mai fi nevoiţi să le cumpere din ţările vecine”, a mai spus reprezentantul Alianţei Pacienţilor Cronici din România.
Horia Cristian, secretar în Comisia pentru Sănătate şi Familie a Senatului, a susţinut că bolile cronice sunt un fenomen recent, nu mai sunt cazuri rare, ca acum 20 de ani. „În prezent, suferă de cel puţin o boală cronică 1/3 din pacienţii cu vârste între 18-34 ani, 2/3 din cei cu vârste între 43 şi 64 de ani şi aproape 90% din persoanele trecute de 65 de ani”, a declarat acesta.

Încercări timide de „resuscitare“

Deşi la evenimentul prilejuit de Ziua Europeană a Pacienţilor nu a fost prezent niciun reprezentant al Ministerului Sănătăţii, Marius Filip, medic-şef al CNAS, a încercat să îi încurajeze pe reprezentanţii pacienţilor. „Cunoaştem faptul că există liste de aşteptare, în special pe oncologie, hepatită, sau că lista de medicamente compensate trebuie reactualizată. De anul trecut a fost introdusă taxa de clowback (n.r. - prin care deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor trebuie să plătească trimestrial o contribuţie din valoarea încasărilor rezultate din comercializarea medicamentelor), care sperăm să se simtă în curând la bugetul CNAS. Apoi, din vară va intra în funcţiune reţeta electronică, cu rolul de a stopa frauda în sistem”, a promis acesta.

- România e pe ultimul loc în Europa privind speranţa de supravieţuire la naştere, iar media de viaţă este mai mică faţă de UE cu cinci ani.