de Cătălina Tăgârţă

Magneziul este o substanţă minerală vitală pentru buna funcţionare a organismului. E necesar reglării unor importante funcţii nervoase, contribuie la mărirea rezistenţei organismului la stres, iar împreună cu calciul intervine în activităţile musculare. De asemenea, ajută muşchiul inimii să funcţioneze corect şi participă la transformarea zahărului din sânge în energie.

Valorile crescute pot indica diabetul sau bolile renale
Valorile normale ale magneziului, la 100 de mililitri de sânge, ar trebui să fie de 1,6-2,5 miligrame. Ce se întâmplă în cazul în care valorile sunt fie prea mari, fie prea mici? Ei bine, dacă valorile sunt crescute, persoana respectivă fie suferă de insuficienţă renală (iar magneziul creşte din cauză că rinichii nu-l pot elimina în urină), fie de diabet sau boala glandei tiroide numită Basedow. La polul opus, în cazul valorilor scăzute, cauzele ar putea fi: alcoolismul, efortul fizic mare, stresul, curele de slăbire, bolile care provoacă vărsături sau diaree ori abuzul de diuretice.
Pacienţii îşi pot da seama dacă au lipsă de magneziu în cazul în care: prezintă ticuri, crampe musculare sau oftează des. De asemenea, în momentul în care valorile magneziului sunt scăzute, unele persoane au insomnie, sunt axioase, prezintă atacuri de panică şi nelinişte ori sunt irascibile, depresive. Mai pot prezenta palpitaţii, amorţeli sau furnicături, dar şi fragilitatea părului şi a unghiilor, toate aceste simptome putând apărea împreună sau separat.

• Magneziul poate fi luat din: broccoli, spanac, varză şi salată. Într-o cantitate mai mică, mineralul se găseşte şi în cereale integrale, în linte, fasole, migdale, arahide, banane, soia sau carne slabă.