de Cătălina Tăgârţă

Somnologia este un domeniu puţin cunoscut în România, deşi departamentul din cadrul Institutului de Pneumofiziologie Marius Nasta din Bucureşti funcţionează din anul 1997, fiind primul de acest gen din ţară şi totodată cel mai bine echipat. Doctor Oana Deleanu (foto), medic primar pneumolog, competenţă somnologie, ne-a explicat care sunt cele mai importante boli ale somnului.

Insomnia şi apneea, cele mai frecvente afecţiuni
- Câte afecţiuni poate diagnostica şi trata somnologia şi care sunt cele mai importante?
- Există aproximativ 80 de boli ale somnului, iar cele mai frecvente sunt insomnia - tratată în general la neurolog, psiholog sau psihiatru - şi apneea de somn, care are câteva simptome tipice ce o fac uşor de recunoscut. În primul rând e vorba despre sforăitul persistent şi zgomotos, apoi despre pauze în respiraţie cu durată de minimum zece secunde, cu o frecvenţă de cel puţin cinci pe ora de somn - în general observate de partenerul de pat -, senzaţie de sufocare sau gâfâială, somn neodihnitor, vizite frecvente la baie, dureri de cap, somnolenţă în timpul zilei, capacitatea redusă de concentrare, iritabilitate sau uneori chiar adormirea în timpul unor activităţi zilnice.

- Persoanele care vin la dumneavoastră să se diagnosticheze plătesc?
- Aici nu. Însă, în majoritatea cazurilor, pentru un diagnostic concludent, avem nevoie de investigaţii suplimentare, cum ar fi o radiografie, o spirometrie, un EKG, consult ORL recent, pe care pacientul trebuie să le plătească din buzunarul propriu sau să le „rezolve” prin medicul de familie, pentru că noi nu avem cum să acoperim şi aceste costuri, atâta vreme cât Casa de Asigurări nu plăteşte nimic pentru diagnosticul şi tratamentul acestor pacienţi.

„Diagnosticul presupune o noapte dormită în laborator”
- Cum se diagnostichează apneea de somn?
- Diagnosticul presupune o noapte dormită într-un laborator de somn, conectat la un aparat numit poligraf - sau unul şi mai complex, polisomnograf. Aceste aparate au nişte senzori care evaluează fluxul respirator, mişcările toraco-abdominale şi saturaţia în oxigen a organismului - după o pauză de respiraţie, saturaţia în oxigen scade, apoi revine la normal. Aceste desaturări-resaturări sunt elementul-cheie al bolii, care determină stres oxidativ la nivelul întregului organism, şi ca atare apare ateroscleroza, cresc valorile tensiunii arteriale şi ale pulsului, iar de aici se declanşează alte boli cardiovasculare şi metabolice. Netratată, apneea creşte riscul de accident vascular cerebral, de infarct miocardic, diabet de tip II şi de obezitate.

- Cum se desfăşoară examinarea cu polisomnograful?
- Polisomnograful permite evaluarea mai multor parametri în timpul somnului. În plus, în timp ce doarme, pacientul e urmărit şi cu o cameră de supraveghere, în acest fel putându-se diagnostica somnambulismul. De obicei, se face o noapte de diagnostic şi încă una numită de titrare, în care se „aplică” tratamentul cu ajutorul unui aparat - numit CPAP - care „suflă” presiune printr-o mască la nivelul nasului şi înlătură obstacolul faringian responsabil de oprirea respiraţiei. Nici diagnosticul, nici titrarea nu presupun niciun fel de pericole şi nu sunt dureroase...

Aparatul cu presiune trebuie purtat toată viaţa
- În cazul în care se confirmă sindromul de apnee de somn, de exemplu, în ce constă tratamentul?
- Se recomandă aparatul cu presiune - numit CPAP - pe care pacientul trebuie să-l poarte când doarme pentru tot timpul vieţii, iar celor obezi li se recomandă să slăbească. Există şi cazuri mai simple, care pot fi rezolvate prin intervenţii chirurgicale ORL; însă, pentru cei cu forme severe, intervenţia chirurgicală poate agrava boala.

- Este incomod acest aparat?
- Evident, e mai complicat să dormi cu un aparat decât să iei o pilulă, însă pentru sănătate cred că nimic nu e prea mult. În plus, nu este foarte mare, e destul de silenţios, dar, din nefericire, costă destul de mult, mai ales că nu este compensat în niciun fel.

- Poate fi prevenită în vreun fel afecţiunea?
- Din păcate, nu.

- Aveţi cunoştinţă de statistici, referitor la cele mai importante boli ale somnului?
- Studiile au arătat că de insomnie suferă aproape jumătate din mapamond, 40% din adulţii peste 40 de ani sforăie, iar de sindromul de apnee de somn simptomatic suferă aproximativ 2% dintre femei şi 4% dintre bărbaţi, ceea ce face afecţiunea să fie la fel de frecventă ca astmul sau ca diabetul. Potrivit unor studii recente, 9% dintre femei şi 24% dintre bărbaţi ar suferi de această afecţiune „ocult”, adică fără a prezenta simptome tipice.

- Ce sfaturi puteţi oferi pentru a avea un somn liniştit şi sănătos?
- Fiecare om trebuie să aibă grijă de igiena somnului, adică să respecte zilnic orele de adormit şi trezit, să nu se uite la televizor în pat, să fie relaxat în momentul în care se pregăteşte de somn. De asemenea, patul nu e locul unde se serveşte masa, iar cu două ore înainte de culcare trebuie evitate alcoolul, mesele copioase şi sportul.

„Acest domeniu a luat amploare“

- Vorbiţi-mi, vă rog, despre departamentul de somnologie din cadrul Institutului de Pneumofiziologie Marius Nasta.
- Departamentul a fost înfiinţat în anul 1997, la iniţiativa profesorului doctor Florin Mihălţan. După Revoluţie, acesta a avut ocazia să lucreze în străinătate, inclusiv în departamente de somnologie, iar la întoarcere a încercat să înfiinţeze această specialitate şi la noi. Spun „să înfiinţeze o specialitate”, pentru că, pornind de la un mic laborator de somn care funcţiona cu aparatură din donaţiile celor din străinătate, în prezent, graţie unui proiect de cercetare şi bunăvoinţei firmelor de aparatură medicală, avem trei poligrafe, două polisomnografe, aparatură de ventilaţie noninvazivă, cinci asistenţi pregătiţi ca tehnicieni pentru laboratorul de somn, mai mulţi doctori specialişti şi rezidenţi voluntari. În plus, acest domeniu a luat amploare, mulţi alţii i-au urmat exemplul profesorului Mihălţan; s-au înfiinţat laboratoare în toate marile oraşe din ţară; anul trecut am obţinut recunoaşterea „competenţei de somnologie”, iar de curând, acest laborator a fost recunoscut de Ministerul Sănătăţii ca făcând parte din structura spitalului, deci putem funcţiona „legal”. Iată de ce aş zice că s-au pus bazele unui nou domeniu medical în România.

- Cam câţi pacienţi vă solicită într-o lună şi câţi puteţi diagnostica?
- Lunar putem diagnostica aproximativ 40 de pacienţi, însă lista celor care ne solicită serviciile e mult mai lungă, din acest motiv e nevoie de programare. Din păcate, deşi avem cinci paturi şi echipamente pentru ele, putem investiga numai doi-trei pacienţi pe noapte. Practic, pacienţii sunt conectaţi la un aparat în timp ce dorm şi trebuie urmăriţi de un cadru medical, care, conform fişei postului, are alte atribuţii în spital.

• Netratată, apneea de somn creşte riscul de accident vascular cerebral, de infarct miocardic, diabet de tip II şi de obezitate.