Main menu

header

29-08-1de Cătălina Tăgârţă

Hemangiomul reprezintă mai multe vase sangvine formate anormal în piele sau în organele interne. Acestea sunt, aşadar, malformaţii, însă nu mamele sunt de vină pentru apariţia lor, deci ideea potrivit căreia „copilului i-a apărut pata pe faţă sau pe corp din cauza mamei, care a poftit la căpşuni sau la orice altceva în timpul sarcinii”, e total greşită. Doctor Luigi Calapod (foto), reprezentantul Clinicii Cutera Medical Center din Bucureşti, ne-a spus mai multe despre hemangioame şi despre tratamentul acestora.

Unele se pot extinde
- Am înţeles că nu există factori de risc sau cauze foarte clare ale apariţiei hemangioamelor. Care sunt motivele pentru care se recomandă ca acestea să fie îndepărtate?
- Majoritatea acestor formaţiuni nu incomodează, iar pacienţii solicită medicilor îndepărtarea lor doar în scop estetic, însă există şi hemangioame care pot împiedica sau riscă să împiedice, prin localizarea şi tendinţa lor de creştere, exercitarea anumitor funcţiuni sau dezvoltarea unor organe. De aceea e nevoie de educarea populaţiei în acest sens. Aceste anomalii se descoperă de obicei la naştere sau în primul an de viaţă, iar părinţii trebuie să anunţe medicul imediat ce apar. E drept că unele formaţiuni pot stagna toată viaţa aşa cum au apărut, să regreseze sau chiar să dispară în copilărie, însă altele se pot extinde. De aceea, orice punctuleţ apărut pe corp, cât de mic, trebuie să îi trimită de urgenţă pe părinţi la medic.

- Vorbiţi-ne, vă rog, de evoluţia hemangiomului.
- În primul rând, acesta poate fi plan - ca o pată roşie sau violacee de vin sau de grosimi diferite - cavernos, iar evoluţia sau involuţia lui poate fi stabilită doar în timp. Medicii monitorizează evoluţia hemangioamelor şi decid, împreună cu părinţii, soluţia şi momentul tratamentului. Trebuie menţionat faptul că, deşi diagnosticul se pune foarte repede, pentru tratament e nevoie de mai multe investigaţii pentru a identifica astfel caracteristicile hemangiomului, precum şi alte localizări posibile. La sugari, ecografia e cea mai utilizată în acest scop, însă necesită aparate performante şi medici specializaţi în evaluarea hemangioamelor. La copiii mai mari sau la adulţi, uneori se efectuează RMN sau CT. Zilele acestea ne-au solicitat serviciile părinţii unui băieţel de 4 luni, care are un hemangiom imens la nas atât pe interior, cât şi la exterior. Acesta realizează compresie pe nara dreaptă, care nu mai este funcţională, iar în curând formaţiunea tinde să ajungă la ochi, copilul riscând să nu-l mai poată deschide, iar ochiul să involueze... Acest lucru se poate întâmpla extrem de rapid dacă judecăm după faptul că, la naştere, hemangiomul era cât un punctuleţ, care s-ar fi rezolvat în zece secunde doar cu două-trei puncte de laser, însă în cele patru luni, cât are copilul acum, s-a extins atât de repede, încât soluţiile de tratament actuale sunt extrem de limitate şi cu sechele imense.

Plânsul poate favoriza creşterea formaţiunilor
- Ce poate favoriza mărirea acestor formaţiuni?
- De exemplu, la copiii mici, hemangioamele pot creşte când aceştia plâng sau când se screm, iar uneori pot deveni chiar dureroase dacă apasă pe un nerv.

- În ce constă tratamentul?
- În ceea ce priveşte tratamentul, e nevoie de consultaţii interdisciplinare. Adică, dacă hemangiomul e situat pe ochi trebuie consultat şi oftalmologul, dacă e pe nas, ORL-istul, şi aşa mai departe. Din păcate, în acest moment, în ţară deciziile de tratament sunt luate de medicul la care a ajuns pacientul: chirurgii recomandă intervenţia chirurgicală, dermatologul propune aşteptarea resorbţiei, iar alţi doctori pot recomanda medicamente, citostatice sau pot recomanda laserterapia. Medicamentele pot stopa evoluţia hemangioamelor şi ajută la resorbţie, însă nu întotdeauna. În plus, ele trebuie administrate doar de medici specialişti, deoarece pot avea efecte adverse grave.

După şedinţe e interzisă expunerea la soare
- Vorbiţi-mi despre chirurgie şi laserterapie.
- Hemangiomul e ca un burete plin cu sânge, iar când se apelează la chirurgie există un risc mare de hemoragie, dificil de controlat. Chirurgical se vor rezolva doar hemangioamele care nu au avut altă soluţie de tratament. Cel mai eficient tratament, pentru anumite tipuri de hemangioame, după părerea mea, este laserterapia. Laserele recomandate acestor cazuri pot fi de două categorii, cel care are la bază CO2, care arde şi hemangiomul, şi pielea normală din jur, lăsând în urmă cicatrice după vindecarea arsurii, sau cel pe care îl folosim noi, care încălzeşte selectiv doar sângele, pe care îl coagulează, iar organismul îl resoarbe ca pe un corp străin şi îl elimină în câteva zile/săptămâni. În acest caz, riscul de arsură este minim sau absent, mai ales dacă se lucrează în şedinţe scurte, pe porţiuni mici, caz în care nu rămân urme sau cicatrice.

- De câte şedinţe de laserterapie e nevoie pentru îndepărtarea unui hemangiom?
- În funcţie de suprafaţa, grosimea hemangiomului şi riscurile de arsură, numărul poate varia de la două până la peste zece şedinţe, care se fac la interval de o lună, o lună şi jumătate. Intervenţia propriu-zisă durează câteva minute, apoi alte 20 de minute se ţine gheaţă pe locul pe care s-a lucrat, ca să se răcească zona. Spre exemplu, în clinica noastră, tratamentul unui singur hemangiom situat pe frunte sau pe buză, de dimensiuni reduse, costă 30-40 de euro. De trei ani tratăm lunar câte 20-30 de copii cu hemangioame apărute la naştere - în colaborare cu Spitalul „Grigore Alexandrescu” şi cu domnul profesor doctor Dan Enescu - fără bani, punând la dispoziţia spitalului laserul nostru. Dorim prin aceasta să arătăm că laserterapia efectuată cu echipamente specializate şi medici instruiţi este una dintre soluţiile de tratament noninvaziv la îndemână, care poate salva situaţiile în care altfel pacientul ar fi rămas cu sechele inestetice pentru tot restul vieţii.

- Care trebuie să fie comportamentul pacienţilor după tratamentul cu laser?
- Nu au voie să expună zona respectivă la soare şi trebuie să utilizeze creme cu factor de protecţie solară 50+.

Nu rămân cicatrice

Atât cei cu hemangioame, dar şi cei din jur trebuie să ştie că nu e vina nimănui că sunt aşa. „Se poate întâmpla oricui, aşa că fiecare părinte trebuie să îşi educe copiii să nu îi jignească pe colegii cu astfel de probleme. Ca să scape de răutatea celor din jur, mulţi copii le spun celorlalţi: «Aceasta e pata mea norocoasă şi nu o dau la nimeni!» Hemangioamele pot fi doar inestetice, însă uneori pot afecta grav sănătatea şi dezvoltarea copiilor. În acest moment există şi în ţara noastră soluţii de tratament laser noninvazive, care nu lasă cicatrice şi care trebuie cunoscute de părinţi şi medici”, a spus şi Andreea Proca, reprezentanta Centrului Medical Cutera.

• Femeile sunt de trei-cinci ori mai predispuse decât bărbaţii la apariţia hemangioamelor. Aproximativ 30% dintre hemangioame sunt prezente încă de la naştere, iar celelalte apar în primele luni de viaţă.